Deși au acces la informațiile oferite de presă, persoanele vulnerabile și marginalizate precum bătrânii, romii sau refugiații sunt expuse unui volum mare de informații false ori care manipulează, pentru că accesul la sursele media nu asigură și înțelegerea informației pe care o consumă. Concluzia se regăsește în cercetarea „Grupurile vulnerabile și/sau marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media”, lansată pe data de 12 decembrie de Centrul pentru Jurnalism Independent.
Potrivit studiului, accesul grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate la sursele de informare din presă în condițiile unui nivelul scăzut de educație media le limitează să beneficieze de informații de calitate, verificate și îi expune la un volum mare de informație falsă, care manipulează.
„Persoanele intervievate au raportat un nivel scăzut de alfabetizare media în rândul grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate pe care le reprezintă. Conform relatărilor, grupurile analizate (preponderent persoanele în etate, persoanele din mediul rural, persoanele de etnie romă) oferă credibilitate mare informației furnizate de prieteni, cunoscuți, lideri locali, fără a o verifica suplimentar; percep ca adevăr absolut orice informație media din online; nu dețin suficiente cunoștințe despre cum să verifice informația din presă, chiar dacă au o bănuială că ar putea fi falsă”, se arată în cercetarea CJI.
În plus, în special tinerii consideră că, pe lângă faptul că „nu sunt educați din punct de vedere mediatic, mai e la mijloc și volumul de informații de actualitate furnizate de media, care pentru a fi verificate solicită mult timp și energie”.
CE INFORMAȚIE CONSUMĂ PERSOANELE VULNERABILE
Cercetarea a avut în vizor obișnuințele de informare a opt grupuri-țintă: femeile din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 30 – 59 de ani, tineri din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 18 – 29 de ani, persoanele cu dizabilități, cele în etate, romii și refugiații. Potrivit datelor, subiectele de interes pe care le caută cel mai des în spațiul informațional se referă la știri și evenimente actuale din Republica Moldova (76%), urmate de cele din întreaga lume (63%) și știri și evenimente actuale din țările vecine, Ucraina și România (56%). Cel mai mic interes este manifestat față de informațiile din sport (22%).
De asemenea, respondenții consideră că mass-mediei în societate îi revine în primul rând sarcina „să difuzeze informații actuale pentru populație” (90%), în al doilea rând „să asigure o legătură între conducerea țării și societate” (84%), în al treilea rând „să reflecte realitatea cu toate problemele ei” (84%), în al patrulea rând „să ofere publicitate” (70%) și în al cincilea rând „să distreze audiența” (59%).
DIFICULTĂȚI ÎN ACCESAREA INFORMAȚIEI
Conform studiului, persoanele cu cel mai mic grad de acces la sursele media sunt cele în etate și cele cu dizabilități.
În cazul persoanelor în etate, în special a celor care locuiesc în mediul rural, a fost menționat faptul că accesul la presă este restricționat de lipsa cunoștințelor ce vizează utilizarea tehnologiilor informaționale (telefon, laptop), precum și de accesul la doar unul sau câteva posturi TV.
În cazul persoanelor cu o dizabilitate, cu precădere a celor cu deficiențe de vedere, accesul la sursele media este restricționat de lipsa limbajului mimico-gestual la multe posturi TV, precum și de lipsa formatului special prevăzut pentru acest grup de persoane pe majoritatea paginilor web.
Cercetarea lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent și-a propus, între altele, să identifice necesitățile grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate în materie de alfabetizare media, percepția lor asupra dezinformării și a știrilor false, platformele pentru o informare corectă.
Studiul cantitativ a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel de grupuri de populație de un număr total de 867 de respondenți, care au cuprins categoriile de femei din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 30 – 59 de ani, tineri din mediul rural și urban cu vârsta cuprinsă între 18 – 29 de ani, persoane cu dizabilități, în etate, romi și refugiați.
