Peste 70% dintre tinerii din mediul urban și 60% dintre refugiații din Ucraina spun că pot recunoaște ușor știrile false. În schimb, persoanele cu dizabilități, romii, vârstnicii și femeile din mediul rural se declară mult mai puțin pregătiți să distingă conținutul manipulator din spațiul informațional. Datele se regăsesc în studiul „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent pe 7 iulie.
Potrivit cercetării, capacitatea de recunoaștere a dezinformării diferă semnificativ între grupurile țintă vizate. Cei mai încrezători sunt tinerii din mediul urban — 70,8% dintre ei spun că o pot recunoaște ușor și foarte ușor. Pe locul doi se situează refugiații (60,2%), urmați de femeile din mediul urban (56,9%) și tinerii din mediul rural (50,6%). La polul opus, doar 26,1% dintre persoanele cu dizabilități, 27% dintre romi și 28,6% dintre persoanele în etate afirmă că pot identifica ușor dezinformarea.
Întrebați cât de multă dezinformare consideră că există în mass-media și pe rețelele sociale, cele mai ridicate procente s-au înregistrat în rândul persoanelor cu dizabilități – 57,8% cred că există multă sau foarte multă dezinformare. Urmează romii (54,3%), persoanele în etate (40,5%), femeile din mediul urban (39,2%), tinerii din mediul rural (37,3%). Refugiații par să perceapă fenomenul dezinformării diferit. Doar 6,5% consideră că există foarte multă dezinformare în sursele media și rețelele sociale pe care le accesează.
În cadrul interviurilor calitative, reprezentanți ai grupurilor țintă analizate și ai presei au evidențiat dificultățile întâmpinate de unele persoane în a identifica sursele de informare. „Ei nu pot numi o sursă, nu cunosc niciun jurnalist sau portal de știri. Vor urmări niște prieteni, dar dacă acel prieten nu scrie nimic, atunci se uită la influenceri”, a relatat un jurnalist. Alți respondenți au menționat prezența masivă a TikTokului în rândul utilizatorilor din Moldova și rolul algoritmilor în livrarea conținutului: „Foarte multă lume în Moldova utilizează TikTok. Algoritmul ține minte ce ai urmărit și, dacă ai fost vizat de dezinformare, îți oferă conținut similar”.
În ceea ce privește metodele de combatere a dezinformării, raportul indică faptul că unii respondenți, în special din rândul tinerilor, declară că obișnuiesc să verifice informațiile din mai multe surse. „Citesc știrea și încerc să văd cui aparține, dacă este jurnalist cu reputație. Mă uit pe alte canale: de unde e informația, dacă e oficială sau doar pentru vizibilitate”, a relatat un intervievat.
Raportul mai arată că rețelele interpersonale, cum ar fi prietenii și rudele, rămân surse importante de informare, dar și canale prin care pot circula zvonuri: „Sunt foarte multe zvonuri și, din acest motiv, trebuie să citești mai multe surse ca să-ți faci o părere”, a spus un tânăr din mediul rural.
Studiul „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media” a fost realizat în perioada 4 martie – 1 aprilie 2025, de compania ATES Research Group, și investighează în profunzime accesul grupurilor social-vulnerabile din Republica Moldova la informație, modul în care acestea interacționează cu diverse surse media și nivelul lor de alfabetizare informațională.
