Autoritățile au luat măsuri pentru creșterea rezilienței cetățenilor față de noile forme de propagandă și război hibrid, dar mai sunt necesare acțiuni pentru a combate complexitatea fenomenelor ce vizează dezinformarea și influențele externe. În context, „crearea unei platforme naționale dedicată monitorizării și combaterii dezinformării ar facilita detectarea rapidă a atacurilor și coordonarea răspunsului la nivel național”. Sunt câteva dintre concluziile studiului realizat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare, care analizează implementarea Strategiei Securității Informaționale 2019-2024 și propune recomandări pentru viitoarea strategie națională.
„Implementarea Strategiei Securității Informaționale a Republicii Moldova pentru anii 2019-2024 a adus rezultate semnificative în consolidarea capacităților instituționale și legislative privind protecția informației și combaterea amenințărilor cibernetice. Printre realizările palpabile pentru cetățeni se numără sporirea securității în spațiul online și implementarea campaniilor de informare împotriva dezinformării. Totuși, există lacune în ceea ce privește adaptarea rapidă la noile forme de propagandă și război hibrid, precum și în educația cetățenilor privind utilizarea responsabilă a informației. Eforturile recente ale autorităților au crescut reziliența cetățenilor față de aceste amenințări, însă mai sunt necesare acțiuni pentru a combate complexitatea fenomenelor de dezinformare și influență externă”, se arată în document.
Potrivit autorilor, „dezinformarea și manipularea informațională rămân amenințări constante, amplificate de campaniile externe menite să submineze stabilitatea democratică, în special în perioade electorale și în contextul referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană”.
REALIZĂRI ȘI PROVOCĂRI
Printre principalele realizări autorii enumeră adoptarea în anul 2023 a Legii privind securitatea cibernetică, care reglementează protecția infrastructurilor critice și stabilirea standardelor de securitate digitală; crearea unor structuri de răspuns rapid la incidente cibernetice, precum CERT Gov MD; intensificarea cooperării internaționale cu UE și NATO; lansarea campaniilor de educație digitală, menite să crească reziliența populației în fața manipulării informaționale.
Cu toate acestea, evaluarea implementării strategiei a evidențiat și provocări semnificative. Lipsa specialiștilor calificați, finanțarea insuficientă și coordonarea deficitară între instituțiile responsabile au încetinit procesul de implementare a unor măsuri esențiale, potrivit constatărilor. Dezinformarea rămâne o amenințare persistentă, mai ales în perioade electorale, când campaniile de propagandă externe au vizat subminarea stabilității politice și influențarea opiniei publice.
„Crearea unei platforme naționale dedicată monitorizării și combaterii dezinformări ar facilita detectarea rapidă a atacurilor și coordonarea răspunsului la nivel național. Această platformă ar putea, de asemenea, să ofere resurse educative pentru public, crescând reziliența informațională a cetățenilor prin creșterea gândirii critice”, este menționat în studiu.
De altfel, Mediacritica a mai semnalat anterior despre lacunele în implementarea strategiei în vigoare.
NOUA STRATEGIE 2025-2030: PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE
Autorii studiului se referă și la aspectele-cheie pe care ar trebui să se concentreze strategia din următorii cinci ani. Este vorba despre combaterea activă a dezinformării, prin consolidarea cadrului legal și dezvoltarea unui mecanism de monitorizare și răspuns rapid. De asemenea, se propune sporirea eforturilor de educație media, pentru a crește capacitatea cetățenilor de a recunoaște știrile false și manipularea informațională. O altă recomandare se referă la modernizarea infrastructurii cibernetice și asigurarea unei mai bune coordonări între instituțiile de securitate, dar și extinderea parteneriatelor internaționale cu UE, NATO și alte organizații regionale, pentru a crește reziliența la atacurile hibride.
Potrivit documentului, „noua strategie trebuie să asigure și controlul mai riguros al surselor de informare interne, pentru a preveni utilizarea platformelor media locale în răspândirea propagandei străine. Stabilirea unor standarde clare privind transparența și responsabilitatea în mass-media este importantă pentru a contracara influențele maligne, asigurând astfel o informare corectă și obiectivă a cetățenilor”.
Autorii studiului subliniază că protejarea spațiului informațional nu este doar o responsabilitate a statului, ci o misiune comună care implică societatea civilă, mediul academic, mass-media și sectorul privat.
