Principalele surse ale discursului de ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum au fost politicienii, reprezentanții cultelor religioase și mass-media. Unii competitori electorali au folosit narațiuni agresive pentru a discredita adversarii, deseori apelând la teme naționaliste, xenofobe și
Lipsa unor instrumente eficiente de monitorizare și detectare a discursurilor de instigare la ură, în special pe rețelele sociale, continuă să reprezinte o provocare serioasă pentru autoritățile Republicii Moldova, constată Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) în cel de-al
Și în anul 2023, datele monitorizării efectuate de Asociația Promo-LEX au arătat că rețelele sociale rămân principala sursă de răspândire a discursului de ură. Iată de ce este nevoie de eforturi pe partea de prevenție. Sunt concluziile expuse de analista
Pe parcursul anului 2023, Consiliul pentru Egalitate a examinat mai multe cauze care se referă la mesaje instigatoare față de persoanele LGBT+ sau evidențierea originii etnice în context negativ în mass-media și pe rețelele sociale. În majoritatea cazurilor, Consiliul a
Consiliul Audiovizualului a aprobat vineri, 26 mai, metodologia care să-i permită monitorizarea discursului ce incită la ură în programele radio și de televiziune. Actualmente, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea în spațiul audiovizual național a programelor ce constituie discurs care
În România, peste 1.300 de redacții, asociații medicale, ONG-uri și personalități civice au semnat un apel contra discursului care incită la ură și discriminare, prezent la postul de televiziune România TV după moartea jurnalistei Iulia Marin. În cadrul unei emisiuni,
