Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură, trage un semnal de alarmă cu privire la responsabilitatea individuală și colectivă în fața propagării acestui fenomen, mai ales în spațiul online și în perioadele electorale. În ediția Podcastului cuMINTE din
Profilarea rasială de către poliție, segregarea școlară a copiilor romi, discursul de ură împotriva persoanelor transgender și instituții slabe pentru protejarea egalității sunt doar câteva dintre provocările majore care continuă să afecteze democrațiile europene, potrivit raportului pentru anul 2024 realizat
Principalele surse ale discursului de ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum au fost politicienii, reprezentanții cultelor religioase și mass-media. Unii competitori electorali au folosit narațiuni agresive pentru a discredita adversarii, deseori apelând la teme naționaliste, xenofobe și
Lipsa unor instrumente eficiente de monitorizare și detectare a discursurilor de instigare la ură, în special pe rețelele sociale, continuă să reprezinte o provocare serioasă pentru autoritățile Republicii Moldova, constată Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) în cel de-al
Și în anul 2023, datele monitorizării efectuate de Asociația Promo-LEX au arătat că rețelele sociale rămân principala sursă de răspândire a discursului de ură. Iată de ce este nevoie de eforturi pe partea de prevenție. Sunt concluziile expuse de analista
Pe parcursul anului 2023, Consiliul pentru Egalitate a examinat mai multe cauze care se referă la mesaje instigatoare față de persoanele LGBT+ sau evidențierea originii etnice în context negativ în mass-media și pe rețelele sociale. În majoritatea cazurilor, Consiliul a
