Peste 40% dintre respondenții din mediul rural spun că nu ar raporta nicăieri o știre falsă sau un conținut înșelător, comparativ cu 22,2% dintre cei din mediul urban. Lipsa de încredere în eficiența raportării, necunoașterea mecanismelor disponibile și indiferența se numără printre explicațiile acestui fenomen, potrivit unui studiu realizat la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). „Oamenii nu știu unde să raporteze o știre falsă, nu cred că va avea rezultat, nu au timp sau, pur și simplu, au alte priorități”, a explicat pentru Mediacritica Mihai Avasiloaie, editorul-șef al portalului Stopfals.md.
Ce fac cetățenii atunci când întâlnesc pe internet o știre falsă sau un conținut înșelător? Este una dintre întrebările incluse în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova”, prezentat de CJI pe 23 septembrie 2026. Cercetarea arată că o parte semnificativă a respondenților nu ar întreprinde nicio acțiune pentru a semnala conținutul problematic.
La nivel național, 32,9% dintre respondenți afirmă că nu ar raporta o știre falsă sau un conținut înșelător, iar 9,1% spun că nu știu unde ar putea face acest lucru. În schimb, ceilalți participanți la cercetare au indicat diverse instituții, autorități sau mecanisme de raportare.
DIFERENȚE ÎNTRE MEDIUL URBAN ȘI CEL RURAL
Mediul de reședință influențează atât disponibilitatea de a raporta conținutul suspect, cât și alegerea canalului prin care acesta ar putea fi semnalat.
Potrivit studiului, 41,2% dintre respondenții din mediul rural declară că nu ar raporta nicăieri o știre falsă sau un conținut înșelător. În mediul urban, proporția este de 22,2%.
Diferențe importante apar și în ceea ce privește raportarea directă pe platforma unde este publicat conținutul. Această opțiune este menționată de 32,4% dintre respondenții din mediul urban, față de 17% dintre cei din mediul rural.
În schimb, diferențele sunt mai mici atunci când este vorba despre sesizarea poliției sau a altor autorități competente: 23,9% în mediul urban și 21,5% în mediul rural.
Organizațiile de fact-checking sunt indicate mult mai rar ca destinație pentru raportarea conținuturilor suspecte: 5,7% dintre respondenții din mediul urban și 3,8% dintre cei din mediul rural.
Discuțiile din cadrul componentei calitative a cercetării arată că unii participanți preferă să ignore conținutul problematic, alții așteaptă confirmări din surse oficiale, iar unii nu cred că raportarea ar produce rezultate.
„Pur și simplu aș ignora și aș merge mai departe. Doar în unele cazuri excepționale aș raporta conținutul”, a declarat un participant la cercetare, bărbat din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.
O altă participantă, cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani, din mediul urban, a explicat că preferă să aștepte informații oficiale atunci când întâlnește un conținut suspect și să caute confirmări din partea persoanelor sau instituțiilor care pot verifica informația.
„OAMENII NU CRED CĂ RAPORTAREA VA AVEA REZULTAT”
Solicitat de Mediacritica să comenteze această realitate, Mihai Avasiloaie, editorul-șef al portalului Stopfals.md, consideră că inacțiunea nu poate fi explicată printr-un singur factor. Pe lângă indiferență, contează necunoașterea mecanismelor de raportare, lipsa de încredere în eficiența acestora, timpul limitat și prioritățile cotidiene ale oamenilor. „Cred că e un complex de factori. Pe lângă indiferență, oamenii nu raportează și pentru că nu știu unde, nu cred că va avea rezultat, nu au timp sau, pur și simplu, au alte priorități”, explică expertul.
În opinia lui, pentru un cetățean preocupat de problemele cotidiene, raportarea unui zvon poate părea un efort care nu merită timpul investit. Avasiloaie atrage atenția și asupra rolului gândirii critice și al educației media, în special în comunitățile rurale. În același timp, el consideră că volumul mare de informații distribuite pe rețelele sociale contribuie la dificultatea de a înțelege și evalua conținutul.
„Mai ales în ultima perioadă, cred că și haosul informațional la care este supus cetățeanul pe rețelele sociale este la nivel foarte înalt. Acest factor nu contribuie la înțelegerea realității și, respectiv, descurajează raportarea de conținut de către un utilizator mai puțin rezilient informațional, care, neavând cunoștințele necesare, se pierde într-un ocean de informații”, afirmă editorul-șef al portalului Stopfals.md.
Potrivit lui Mihai Avasiloaie, îmbunătățirea mecanismelor de raportare și filtrare a informațiilor false sau manipulatorii de către platformele de socializare este necesară. Totuși, expertul consideră că o soluție esențială rămâne educația de calitate, adaptată noilor realități informaționale.
