Algoritmii rețelelor sociale îi obișnuiesc pe utilizatori cu ideea că vor fi răsplătiți cu reacții dacă distribuie conținut despre care se știe că va fi apreciat de ceilalți utilizatori. Acesta ar putea fi motivul-cheie pentru care oamenii răspândesc conținut fals pe rețelele sociale, dar nu lipsa de gândire critică, precizează Phys.org cu referire la un studiu publicat de Universitatea California de Sud din SUA.
Descoperirile cercetătorilor de la Universitatea California de Sud, făcute publice la jumătatea lunii ianuarie 2023, „răstoarnă concepțiile de până acum conform cărora dezinformarea se răspândește deoarece utilizatorii nu au abilitățile de gândire critică necesare pentru a discerne adevărul de fals sau pentru că convingerile lor politice puternice le denaturează judecata”, precizează sursa.
„Din cauza sistemelor de învățare bazate pe recompense de pe rețelele sociale, utilizatorii își formează obiceiuri de a împărtăși informații care sunt recunoscute de alții. Odată ce se formează obiceiurile, partajarea informațiilor este activată automat prin indicii de pe platformă, fără ca utilizatorii să ia în considerare rezultatele critice ale răspunsului, cum ar fi răspândirea dezinformării”, au scris cercetătorii.
Postarea, distribuirea și interacțiunea cu alții pe rețelele de socializare pot, prin urmare, să devină un obicei.
„Descoperirile noastre arată că dezinformarea nu este răspândită printr-un deficit al utilizatorilor. Este într-adevăr o funcție a structurii site-urilor de socializare în sine”, a precizat Wendy Wood, expert în obiceiuri și profesor emerit de psihologie și afaceri de la Universitatea California de Sud.
„Obișnuințele utilizatorilor de rețele sociale sunt un factor mai mare de răspândire a dezinformării decât atributele individuale. Știm din cercetări anterioare că unii oameni nu procesează informațiile în mod critic, iar alții își formează opinii bazate pe prejudecăți politice, ceea ce afectează și capacitatea lor de a recunoaște informațiile false din online”, a explicat Gizem Ceylan, cercetător postdoctoral la Yale School of Management. „Cu toate acestea, arătăm că structura de recompense a platformelor de social media joacă un rol mai mare atunci când vine vorba de răspândirea dezinformării”, a precizat sursa.
Cercetătorii au concluzionat că platformele sociale pot lua măsuri mai importante decât moderarea informațiilor postate, aducând schimbări în structura lor de recompense pentru a limita răspândirea dezinformării. De asemenea, reducerea efectivă a dezinformării ar necesita restructurarea mediilor online care promovează și sprijină partajarea acesteia, concluzionează studiul.
În martie anul trecut, Facebook anunța că dezvoltă noi instrumente de combatere a dezinformării. Platforma asigura că va folosi inteligența artificială pentru a bloca postările care conțin fapte false. Administratorii grupurilor de pe Facebook pot, de exemplu, să autorizeze software-ul să respingă automat mesajele dacă prezintă informații caracterizate ca fiind false de verificatorii de fapte. Acești verificatori de fapte sunt oameni. Meta, compania-mamă a Facebook, plătește deja 80 de media din întreaga lume pentru a verifica conținutul de pe platforma sa.
