Un sondaj comandat de UNESCO în 16 țări în care urmează să aibă loc alegeri naționale în 2024 arată cât de alarmant a devenit fenomenul dezinformării în mediul online, în percepția cetățenilor. Cercetarea, ce are în vizor inclusiv România și Ucraina, ilustrează că oamenii sunt îngrijorați în special de impactul știrilor false asupra procesului electoral.
„Importanța rețelelor sociale ca sursă de informații, în special în timpul campaniilor electorale, este crucială având în vedere că cetățenii consideră că dezinformarea este foarte răspândită acolo”, se arată în concluziile sondajului desfășurat în Algeria, Austria, Bangladesh, Belgia, Croația, Republica Dominicană, El Salvador, Ghana, India, Indonezia, Mexic, România, Senegal, Africa de Sud, Ucraina și Statele Unite ale Americii. Potrivit datelor, 68% dintre utilizatorii de Internet din cele 16 țări unde anul viitor urmează să aibă loc alegeri au menționat că rețelele sociale sunt locul unde dezinformarea este cea mai răspândită, mult înaintea grupurilor de aplicații de mesagerie online (38%) și a site-urilor/aplicațiilor media (20%).
Această opinie este predominantă în toate țările, grupurile de vârstă, categoriile sociale și preferințele politice. În plus, cetățenii consideră că problema dezinformării este o amenințare reală: 85% exprimă îngrijorare cu privire la impactul și influența dezinformării asupra semenilor lor, un procent care ajunge la 88% în țările cu niveluri ridicate de IDU (Index de Dezvoltare Umană) și 90% în cele cu IDU mediu/scăzut. Ei sunt chiar mai înclinați (87%) să creadă că acest fenomen a avut deja un impact major asupra vieții politice din țara lor. În plus, aceeași proporție (87%) este îngrijorată de impactul dezinformării asupra viitoarelor alegeri din țara lor, 47% fiind „foarte îngrijorați”.
FENOMENUL DISCURSULUI DE URĂ
În afară de dezinformare, fenomenul discursului de ură este de asemenea răspândit, în opinia publicului: 67% dintre utilizatorii de Internet s-au confruntat cu acest tip de discurs online. Ei cred că discursul de ură este cel mai răspândit pe Facebook (58%), urmat de TikTok (30%), platforma X (18%) și Instagram (15%). Potrivit respondenților, în principal persoanele LGBT+ și minoritățile etnice sau rasiale sunt victime ale discursului de ură online.
În acest context, cetățenii cred cu tărie că problemele dezinformării și ale discursului de ură trebuie abordate atât de autoritățile statului și instituțiile de reglementare (88%), cât și de platformele de socializare în sine (90%), și că acești actori ar trebui să joace un „rol activ” în combaterea acestor fenomene în timpul campaniilor electorale. De asemenea, în opinia publicului, organizațiile internaționale precum ONU sau UNESCO pot avea un rol în combaterea dezinformării: 75% susțin această idee, dintre care 33% – „în mod ferm”. Pe de altă parte, la nivel de implicare individuală, doar 48% dintre respondenți au raportat deja conținut online legat de dezinformare în contextul unei campanii electorale, inclusiv 17% care au făcut acest lucru „des”. Cei cu vârsta între 18 și 34 de ani și persoanele care se descriu ca fiind „foarte interesate” de politică par a fi mai implicate în raportarea acestui tip de conținut.
REȚELELE SOCIALE CA SURSĂ ZILNICĂ DE INFORMAȚII
Folosirea rețelelor sociale ca sursă zilnică de informații a crescut rapid în ultimii 15 ani, ajungând să depășească media tipărită, radio-ul și chiar televiziunea, arată sondajul. În medie, în cele 16 țări unde s-a desfășurat cercetarea, 56% dintre utilizatorii de Internet folosesc frecvent rețelele sociale pentru a se informa despre evenimentele curente, mult înaintea televiziunii (44%). Persoanele sub 35 de ani se arată mult mai predispuse să folosească rețelele sociale pentru informații în comparație cu cei de 55 de ani sau mai în vârstă, în timp ce televiziunea este utilizată într-o măsură mai mare pentru informații în timpul campaniilor electorale, mai arată sondajul.
În total, 66% dintre cei chestionați au încredere în știrile difuzate la televizor, 63% în știrile radio și 61% în știrile din presa tipărită, în comparație cu 50% pentru știrile de pe rețelele sociale.
Studiul a fost realizat în 16 țări printre eșantioane reprezentative ale populației naționale a utilizatorilor de Internet cu vârsta de 18 ani și peste în fiecare țară. Au fost intervievate în total 8.000 de persoane (500 pe țară) în perioada 22 august – 25 septembrie. Fiecare țară a fost selectată reieșind din faptul că vor fi organizate alegeri naționale în 2024.
