Anul trecut, în contextul războiului din Ucraina, autoritățile și reprezentanții societății civile au cooperat pe dimensiunea securizării spațiului informațional național în vederea contracarării dezinformării și manipulării prin utilizarea spațiului mediatic, fapt care s-a întâmplat în premieră, potrivit autorilor Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2022. Deși cooperarea s-a soldat cu acțiuni concrete, eficiența a fost redusă și insuficientă pentru a asigura securitatea spațiului informațional, arată documentul lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 31 ianuarie.
Potrivit documentului, în anul 2022 a fost „accentuată intensificarea atacurilor cibernetice la adresa sistemelor informaționale din țară. Atacurilor puternice au fost supuse circa 100 de resurse informaționale ale 40 de instituții, precum și o bancă comercială. Au fost sparte conturi de Telegram ale unor actuali și foști oficiali guvernamentali, au fost atacate site-uri, inclusiv ale mass-mediei”.
Raportul arată că „la nivel local și internațional, tot mai des au fost semnalate cazuri de furt de date și de identitate de tip phishing, de spionaj online și de folosire a deepfake-urilor pentru discreditarea unor organizații, hărțuire cibernetică, acțiuni de defăimare orchestrate în rețelele sociale”.
Ca fapt pozitiv, experții remarcă instituirea pe lângă Guvern a Consiliului coordonator pentru asigurarea securității informaționale. La fel, este apreciată interzicerea dezinformării în serviciile media, introdusă în legislație, precum și a programelor audiovizuale cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care au fost produse în alte state decât UE, SUA, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Au fost interzise și emisiunile care justifică războaiele de agresiune, neagă crimele de război și crimele împotriva umanității sau incită la ură.
Totodată, experții reamintesc „adevărul că cel mai eficient remediu pentru securitatea spațiului mediatic este jurnalismul de calitate, dar și educația media, capabilă în timp să fortifice reziliența în fața falsurilor, dezinformării și manipulării”. Drept exemplu poate servi preluarea și difuzarea de către Radio Moldova și Eco FM a podcastului cuMinte, realizat de CJI, remarcă autorii.
„Interdicția difuzării conținuturilor audiovizuale toxice, blocarea site-ului Sputnik.md și, drept rezultat, autodizolvarea redacției acestuia, precum și sistarea licențelor de emisie ale celor șase televiziuni au totuși un efect redus, atâta timp cât lipsesc procedurile legale de reglementare a mediului online”, se mai precizează în document.
Indicele privind Situația Presei în Moldova este elaborat de CJI pentru al șaptelea an consecutiv și oferă un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Republicii Moldova. Sunt vizați cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic și cel profesional, calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor. Realizarea an de an a Indicelui arată evoluția sau, după caz, involuția situației în timp.
