Pe 1 mai, două portaluri informaționale au publicat aceeași știre despre întârzieri de salarii în sistemul social din Republica Moldova, cu titlu care nu corespunde normelor deontologice și induce în eroare cititorii. În plus, știrile se bazează pe opinia unei singure persoane, iar dreptul la replică lipsește.
Site-urile Nexta.md și Omniapres.md au publicat o știre identică, titrând: Ion Chicu: Maia Sandu pleacă … Ce-i pasă acestei ipocrite fără inimă de persoanele cu dizabilități. Materialul care face trimitere la o declarație a ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, despre faptul că „asistenții personali au întârzieri de salarii”.
Autorul știrii face trimitere la comentariile fostului premier Ion Chicu, fără a delimita clar comentariul propriu-zis al acestuia.
În plus, titlul știrii induce în eroare publicul, pentru că subiectul știrii nu are legătură cu președinta Maia Sandu, dar este despre întârzieri la salarii pentru asistenții personali. De asemenea, constatăm și un transfer negativ de imagine, fiindcă se lasă impresia că șefa statului este cea care ar trebui să ofere salarii acestor asistenți, or acest fapt nu este o prerogativă a Președinției.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști susține că „în prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. (…) Vom evita să ne spunem opinia în articolele de ştiri”.
Mai mult, știrea este publicată fără dreptul la replică a celor vizați.
Codul deontologic recomandă: „Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică, prin care să precizeze informația inexactă sau să infirme informația”. De asemenea, Codul notează că „jurnalistul pune la îndoială orice informație” și că „trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”. „Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice”, accentuează documentul.
