Podcast: Play in new window | Download (Duration: 10:05 — 23.1MB)
„Masca de protecție favorizează apariția cancerului pulmonar.”
„În patru spitale din România se testează aşa-zisul vaccin anti-Covid fără să ştie pacienţii?”
Bill Gates „vrea să controleze tot globul prin microciparea populației”.
„Termometrul electric și termoscanerul marchează oamenii.”
2020 a fost un an complicat. Pandemia și infodemia i-au marcat cursul. Începând cu teorii ale conspirației despre cum a apărut virus ul – încă atunci, la început – și până la născocirile sau interpretările din jurul vaccinului anti-Covid, dezinformarea și falsurile propagate inclusiv în mass-media i-au debusolat pe mulți și continuă să afecteze oamenii. Să nu crezi orbește ceea ce citești sau auzi, să filtrezi, să verifici sursele, să fii conștient de pericolul manipulării și falsurilor rămân, prin urmare, aptitudini esențiale și în anul care ne-a pășit pragul. Salut, sunt Ana Sârbu și în prima ediție a podcastului cuMINTE din 2021 continuăm să vorbim despre importanța gândirii critice. Astăzi o vom face cu ajutorul „ochiului critic” al elevilor și profesorilor antrenați în cursul școlar Educație pentru media.
Elevă: „Masele de oameni zilnic sunt manipulate de reclame, de rețelele de socializare”
Elev: „Educația pentru media este o cale spre gândirea critică. Fiind mereu supuși unei cantități mari de informații din diverse surse, mai mult sau mai puțin credibile”.
Ce înseamnă să fii educat în sens mediatic? Întâi de toate, să ai abilități, afirmă cei care au ales să predea cursul de educație media în școli le din Moldova. Bunăoară, abilitatea de a căuta în fiecare știre standardele pe care trebuie să le respecte orice jurnalist – să includă opiniile tuturor persoanelor vizate și să trateze subiectul echidistant, fără a se implica emoțional, amintește Aliona Pulbere, profesoară la liceul teoretic „Mihail Bârcă” din comuna Mileștii Mici, raionul Ialoveni.
„După jumătate de an de predare a disciplinei, avem dobândite cunoștințe importante. Elevii sunt mai atenți și manifestă discernământ cu privire la informații, știri, publicitate. Ca profesor de limba și literatura română, găsesc oportun să avem posibilitatea de a diversifica temele studiate la disciplină. Am certitudinea că educația pentru media este una nu doar actuală, dar și cea care se va menține în viitor în programul școlar, prin necesitatea și importanța acestor subiecte”, spune Aliona Pulbere.
„Sunt în primul an de predare a disciplinei Educație pentru media. Conținutul abordat în curriculum din start m-a provocat să cunosc în detaliu temele date. Vreau să remarc că și elevii claselor a 8-a, cărora le predau, manifestă același interes pentru subiectele pe care le studiez. În mod deosebit le-a plăcut să discut despre calitatea informației, manipularea mediatică. Chiar am încercat să creăm postere digitale în cadrul orelor”, adaugă profesoara.
Elevii, fiind activi pe rețelele sociale, mărturisesc că se ciocnesc tot mai des cu informații eronate și care manipulează. Unii dintre ei spun că, datorită cursului de educație media, nu cred oricărui text apărut pe Internet, ci îl verifică pe mai multe site-uri de știri.
„Disciplina Educația pentru media este o oră opțională foarte utilă. Această lecție a fost introdusă pentru generația nouă, care folosește mult Internetul. La această materie studiem lucruri foarte utile, cum ar fi despre evoluția mass-media sau cum să stabilim dacă o informație este adevărată sau falsă. Recomand această disciplină ca oră opțională”, ne spune Marin Pavalachi, elev în clasa a 8-a.
Colegul său de clasă, Alex Graur, recunoaște că educația media îl ajută să găsească diferențele dintre o informație falsă și cea care merită a fi crezută. Ce înseamnă o informație credibilă? Una semnată de un autor – un om real și nu anonim; una care conține argumente și citează surse oficiale, persoane sau instituții reale; una scrisă fără generalizări, adjective, fără titluri șocante și cu trei semne de exclamare. „Educația pentru media este o cale spre gândirea critică, fiind mereu supuși unei cantități mari de informații din diverse surse, mai mult sau mai puțin credibile. La lecțiile de Educație pentru media învăț cum să deosebesc informația adevărată de cea falsă ”, a precizat Alex.
Iana Borisova, o altă adolescentă din Ialoveni care studiază educația pentru media de la începutul lunii septembrie a anului trecut, spune că, în doar câteva luni, a învățat cum să facă față manipulării pe rețelele sociale. Ea nu mai cade în plasa titlurile șocante și care îi trezesc emoții puternice, iar dacă site-ul care a scris știrea îi cere să distribuie articolul înainte să-l citească, ea știe – este un site de tip clickbait.
„Educația pentru media este un curs foarte util și interesant pentru prevenirea manipulării în mediul online, pentru că masele de oameni zilnic sunt manipulați de reclame, de rețelele sociale. Este foarte important să știm cum să prevenim aceste manipulări, pentru că consecințele, în cel mai rău caz, pot fi grave”, explică Iana.
Un alt coleg de-al ei, și el elev în clasa a 8-a, spune că opționala i-a dezvoltat simțul de competiție și cel de echipă – pentru că la ore lucrează în echipe, analizează informații din variate surse, elaborează proiecte proprii. „Educația pentru media este o disciplină nouă și interesantă, predată într-un mod interactiv și captivant, deoarece mă pot dezvolta pe plan individual, cât și într-un grup, antrenându-mi simțul de competiție și de echipă, stimulat de cel de a gândi”, ne spune Tudor Căldare.
În anul 2019, Educația pentru media a ajuns și în instituțiile de învățământ cu predare în limba rusă. Anghelina Gaidarji, din Taraclia, a devenit profesoară recent, fiind de meserie chiar jurnalistă.
Ea povestește că, de fiecare dată când se întâlnește cu elevii, discuția începe cu analiza știrilor citite de ei mai devreme. „Ei îmi spun «Știți, ați văzut? Pe acest portal de știri, în acest material este clar prezentă părerea jurnalistului. Haideți să analizăm știrea.» Acum, nouă ne reușește să depistăm minciunile, știrile false ale jurnaliștilor, să deosebim adevărul de o informație falsă. Elevii acum cunosc când sunt manipulați, ce instrumente folosește presa pentru a-i manipula. Începem lecția discutând, de multe ori, despre ceea ce s-a întâmplat în această săptămână. Le analizăm și discutăm din perspectiva cum sunt percepute aceste știri de către părinții lor”, spune profesoara de la liceul „Ivan Vazov”.
Anghelina Gaidarji recunoaște că mulți dintre locuitorii raionului Taraclia sunt influențați de propaganda rusească. Totuși, copiii acestora, care sunt și elevii ei, au o altă gândire.
„Este important să menționez că mulți dintre copii se deosebesc de părinții lor. Deja încep să gândească altfel. Îi învățăm că tot ceea ce consumă trebuie să pună la îndoială. Ca ei să poată filtra informația pe care o consumă. În doar câteva luni, elevii au reușit să învețe când sunt manipulați și că dacă o știre le trezește un anumit tip de emoții, să verifice informațiile din ea. Evident, acest fapt mă încântă”, a mai spus profesoara.
Oare ce ne-a pregătit anul 2021? Ce pare a fi sigur e că COVID-19 rămâne, deocamdată, prezent în viețile noastre. Dar pe lângă criza din Sănătate, și alte domenii vor fi marcate de evenimente importante în întreaga lume – și politice, și economice, și culturale, de ecologie, lifestyle și multe, multe altele. Inevitabil, vor apărea zeci de provocări, urmate de materiale informative în mass-media și postări pe rețele, urmate, la rândul lor, de dezinformare și fake news, teorii conspiraționiste și manipulare. Așa arată realitatea acestui secol. Suntem oare pregătiți să-i facem față? Cert este că avem toate instrumentele la îndemână. Despre ele am vorbit în edițiile anterioare și vom continua să o facem la Podcast cuMinte.
Ai grijă ce alegi să consumi și în anul 2021. Filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud.
——————————————
Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”.
