Majoritatea cetățenilor din Republica Moldova spun că pot recunoaște anumite semne ale unui conținut suspect, însă această capacitate nu se transformă întotdeauna într-un proces efectiv de verificare. Datele provin din studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova”, realizat la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și prezentat public pe 23 septembrie. Cercetarea analizează cât de bine pot oamenii identifica un conținut problematic, cum verifică informațiile și cum își formează aceste competențe.
Rezultatele cercetării arată că populația are anumite repere pentru identificarea conținutului suspect. Cel mai frecvent semnal recunoscut este limbajul excesiv de emoțional. 72,2% dintre respondenți îl consideră un indiciu că informația ar putea fi problematică. Un alt semnal identificat de mai mult de jumătate dintre participanți este lipsa autorului – 58,6%. Cu toate acestea, doar 35,1% dintre respondenți declară că ar verifica în mod activ o știre pe care o consideră dubioasă.
În același timp, studiul indică faptul că abilitățile de verificare nu sunt distribuite uniform în rândul populației. 44,7% dintre respondenți afirmă că au învățat singuri cum să verifice informațiile. Alți 18% spun că au deprins aceste abilități de la prieteni sau de la persoane în care au încredere. În același timp, 14,6% dintre participanți recunosc că nu știu cum să verifice informațiile.
Datele sugerează că, pentru o parte importantă a populației, alfabetizarea media nu este rezultatul unei instruiri sistematice, ci al experienței personale, al încercărilor proprii sau al sfaturilor primite din cercul apropiat.
Studiul arată și că simpla comparare mai multor surse nu este întotdeauna suficientă. Mai multe instituții media pot prelua aceeași informație din aceeași sursă primară, fără o verificare independentă.
Un alt rezultat relevant al cercetării se referă la motivele pentru care oamenii nu își dezvoltă sau nu își exersează aceste competențe. Lipsa timpului este principalul obstacol menționat de respondenți în raport cu participarea la activități de instruire, fiind indicată de 38,9% dintre participanți.
Focus-grupurile și interviurile realizate în cadrul cercetării oferă și o imagine asupra modului în care oamenii își construiesc propriile strategii. Unii participanți spun că au învățat să fie atenți la autor, la formularea titlului sau la sursa informației. Alții preferă să compare mai multe materiale sau să aștepte confirmarea unei informații din partea unor instituții oficiale.
UNII RECUNOSC CONȚINUTUL SUSPECT, DAR NU ACȚIONEAZĂ
O altă vulnerabilitate identificată de cercetare este trecerea de la identificarea unei probleme la acțiune. Potrivit studiului, dimensiunea cea mai slabă a Indicelui Alfabetizării Media este cea referitoare la acțiunea civică și raportarea dezinformării, care a obținut 19 puncte din 100. În schimb, distribuirea responsabilă a informațiilor a înregistrat 83,5 puncte. Diferența sugerează că oamenii sunt mai degrabă dispuși să evite transmiterea unui conținut problematic decât să îl raporteze sau să întreprindă alte acțiuni pentru a-l combate.
Cifrele arată că 32,9% dintre respondenți afirmă că nu ar raporta o știre falsă sau un conținut înșelător. În mediul rural, această proporție ajunge la 41,2%, comparativ cu 22,2% în mediul urban. Puțin peste 9% dintre respondenți spun că nu cunosc unde ar putea raporta un astfel de conținut.
La nivel internațional, problema este similară. Cele mai recente date ale Digital News Report 2026, realizat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului, arată că 62% dintre respondenții din cele 48 de piețe analizate sunt preocupați de ceea ce este real și ceea ce este fals în știrile online, cu patru puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. În același timp, încrederea globală în știri a coborât la 37%, cel mai scăzut nivel măsurat de Institutul Reuters de când acest indicator este urmărit, din 2015.
Cercetarea „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova” a fost realizată de compania iData în 2026, la comanda CJI, pe baza a 1.008 răspunsuri valide. Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada 27 mai–20 iunie 2026. Componenta calitativă a inclus șase focus-grupuri și cinci interviuri în profunzime cu reprezentanți ai mass-media și experți în domeniu, precum și un exercițiu de analiză a unui material-stimul.
