Un document cu norme metodologice ce vizează constatarea și evaluarea cazurilor de dezinformare a fost aprobat de către Consiliul Audiovizualului (CA) în cadrul ședinței din 15 septembrie. Potrivit autorității, documentul nu constituie un act normativ și va fi destinat doar aparatului CA. Proiectul inițial al metodologiei a fost supus anterior consultărilor publice.
Potrivit CA, autoritatea va utiliza noul document pentru stabilirea caracterului fals sau înșelător al informațiilor, pentru constatarea faptului dacă posturile TV sau de radio au distribuit informațiile cu rea-intenție, dar și pentru a identifica dacă acestea riscă să dăuneze securității naționale a statului.
Metodologia prevede etapele de evaluare a unui caz de dezinformare de către CA în urma unei petiții sau a unui control inițiat de instituție, descrierea contextului în care a apărut cazul, aplicarea criteriilor de evaluare prin răspunsuri la un set de întrebări, inclusiv dacă informația cu caracter fals sau înșelător răspândită a dăunat sau este în măsură să dăuneze securității naționale, precizează CA. Instituția mai accentuează că la elaborarea documentului s-a ținut cont de bunele practici adoptate la nivelul Uniunii Europene și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
„Aplicarea metodologiei va fi utilă inclusiv în contextul perioadei electorale și a alegerilor din această toamnă”, specifica autoritatea încă la etapa consultărilor publice, anunțate în luna iulie curent.
În cadrul ședinței, Grigore Chițanu, șeful secției juridice a CA, a precizat că proiectul inițial al metodologiei a fost îmbunătățit după ce autoritatea a recepționat recomandările Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și ale Asociației Presei Electronice (APEL). Potrivit lui, „metodologia va fi obligatorie pentru direcția monitorizare a CA, care va monitoriza petițiile în care se vor invoca presupuse fapte de dezinformare, și va fi prezentat raportul în baza acestei metodologii”.
SUSȚINUT DE 5 MEMBRI DIN 6
Documentul a fost aprobat cu voturile a cinci membri din șase prezenți. „Am votat împotriva adoptării acestui document din două considerente. Pe de o parte, s-a adoptat un document care nu are caracter public, prevederile unui asemenea act ar trebui să constituie obiect al unui act normativ, astfel încât să fie obligatoriu și în raport cu aparatul CA, și în raport cu noi, membri CA. Pe de altă parte, mă refer la jurisprudența CtEDO. Avem o nouă redacție a definiției de dezinformare în CSMA. În ce măsură această definiție corespunde standardelor jurisprudenței CtEDO – e o problemă. Această definiție, pe care o avem în lege, a fost reprodusă expres în acest proiect (al metodologiei) și cred că are lacune. Asupra acestor lacune ne-a atenționat și Centrul pentru Jurnalism Independent”, a explicat membrul CA Eugeniu Rîbca, care nu a susținut aprobarea metodologiei.
În context, președinta CA, Liliana Vițu a specificat că documentul va fi util și pentru membrii CA. „Atunci când membrii vor evalua conținuturile sau vor avea de examinat petiții, vor putea să facă și ei uz de această metodologie”, a precizat ea.
Potrivit Cristinei Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, „în «avizul» expediat CA, CJI a tratat metodologia CA drept un act (administrativ) normativ, care stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. Or, reamintesc, versiunea inițială a proiectului metodologiei stabilea, între altele, o serie de reguli (derogatorii de la prevederile Codului administrativ sau CSMA) la care ar fi trebuit să se conformeze petiționarii care își doresc să semnaleze CA cazurile de dezinformare. Bunăoară, era vorba despre obligația petiționarului de a argumenta caracterul intenționat al răspândirii informației, modul în care aceasta dăunează securității naționale, dar și despre obligația de a reda fidel și exact în petiție (citarea exactă, sursa, data, ora) conținutul susceptibil de a constitui dezinformare. În caz contrar, petiția ar fi trebuit să fie declarată «inadmisibilă». Îmbucurător este însă faptul că autoritatea a luat în calcul recomandările CJI și a renunțat la aceste prevederi”.
În prezent, legislația prevede amenzi ce variază între 40.000 și 100.000 de lei pentru furnizorii de servicii media care difuzează conținuturi calificate drept dezinformare, precum și posibilitatea suspendării licenței de emisie pe o perioadă de cel mult 7 zile, cu condiția aplicării anterioare a amenzilor, în mod gradual.
Aceste pârghii au fost legiferate în iunie 2022, dar n-au ajuns să fie aplicate în practică deocamdată, în lipsa unei metodologii. Mai mult, dezinformarea a fost redefinită în Codul serviciilor media în vara anului 2023.
Citește și: În căutarea antidotului juridic pentru dezinformare. Lecții și reflecții
