La data de 15 ianuarie, site-ul Telegraph.md a publicat știrea cu titlul „DOC // O parte din site-urile blocate în perioada stării de urgență rămân neaccesibile în baza unei legi a PAS-ului”. Subiectul ilustrat cu o poză a președintei Maia Sandu – care nu are nicio conexiune cu problema abordată – se referă la deciziile autorităților de a lăsa inaccesibile site-urile blocate în perioada stării de urgență și după sistarea acesteia. Materialul trădează o atitudine părtinitoare și lipsită de echidistanță, contrar normelor deontologice.
Știrea abundă în calificări, insinuări, atitudini părtinitoare. Autorul susține că „instrumentul de aplicare a cenzurii împotriva presei incomode partidului de guvernare, despre care s-a vorbit în perioada elaborării noului proiect de lege cu privire la Serviciul de Informații și Securitate, a fost aplicat «cu succes»”. De fapt, autoritățile statului au acționat în baza unor prevederi legale și conform unor motivații expuse public. Serviciul de Informație și Securitate a explicat, pentru Mediacritica, că „în calitate de măsură orientată spre prevenirea și contracararea unui pericol la adresa securității statului, SIS a sesizat autoritățile statului competente în domeniu pentru întreprinderea măsurilor privind înlăturarea cauzelor și condițiilor care contribuie la apariția/realizarea pericolului identificat și anume blocarea accesului pe teritoriul Republici Moldova la unele pagini web”.
Deși felul în care autoritățile au promovat unele măsuri cu scopul protejării spațiului informațional au stârnit critici în societate, acest fapt nu poate fi calificat ca fiind cenzură, așa cum insinuează portalul Telegraph.md. Despre cenzură, care este interzisă prin lege în Republica Moldova, am explicat pe larg la una din edițiile #PeÎNȚELES.
Autorul materialului mai scrie că la „propunerea Maiei Sandu, a fost creat Centrul pentru Cenzură pe lângă Președinția Republicii Moldova”, or o asemenea instituție în Republica Moldova nu există. Totodată, se insinuează că Petru Macovei și Valeriu Pașa sunt „ambii afiliați PAS”, deși cei doi membri ai Consiliului Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării au fost numiți de Parlament după ce au fost selectați din rândul societății civile.
„Corectitudinea şi imparţialitatea trebuie să fie o atitudine fundamentală a jurnaliştilor. Corectitudinea, curiozitatea şi lipsa de prejudecăţi şi preconcepţii sunt trăsături distinctive care ar trebui să se regăsească în modul de viaţă al oricărui jurnalist”, stipulează Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști. Acesta recomandă presei: „În prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. Opiniile exprimă gânduri, idei, convingeri, judecăţi de valoare ale ziariştilor, mijloacelor de informare în masă”. În plus, ghidul impune un stil cât mai laconic și neutru în știri, „fără a apela la calificative subiective”.
Și Codul deontologic menționează că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”, precum și „să pună titluri care corespund conținutului materialului jurnalistic și le evită pe cele care induc publicul în eroare”.
