În era informației rapide și accesibile, un instrument puternic de manipulare poate fi chiar lipsa informațiilor. Fenomenul, cunoscut sub numele de „vacuum informațional”, reprezintă un teren fertil pentru manipulatori, unde lipsa sau distorsionarea informațiilor poate avea un impact major în societate.
Unii experți media, precum Ion Bunduchi, subliniază că vacuumul informațional apare adesea din diverse motive, fie că este vorba de lipsa informațiilor esențiale, întârzierea în comunicarea acestora sau chiar manipularea intenționată a fluxului de informații.
„Vacuumul informațional e de când lumea și-i frate de cruce cu manipularea. Acesta apare întotdeauna din același motiv – deficit de informație veridică importantă sau vitală. Deficitul, însă, motive are multiple: informația n-a fost spusă ori n-a fost spusă la timp, ori a fost spusă cu voce slabă, ori a fost spusă nu de cine trebuie. Deficitul poate apărea neintenționat, dar de cele mai dese ori – cu intenție. Și, cum se știe, nu orice intenție este altruistă. Vacuumul informațional își face loc oriunde – între doi iubiți, într-o echipă, într-o comunitate sau pe continente întregi. Și, celor mulți, care-s și slabi de înger, le poate provoca incertitudine, frică, disconfort psihologic sau chiar atacuri de panică. Și, dacă a dat vacuumul informațional peste cei mulți, aceștia devin țintă ușoară pentru manipulatori. Manipulatorii știu foarte bine că informația veridică importantă, dacă nu-i spusă, poate fi lesne înlocuită cu zvonul (tare iute de picior), iar dacă, totuși, e spusă, atunci poate fi rătăcită între mult mai multe informații, chiar veridice, dar irelevante”, a explicat Ion Bunduchi pentru Mediacritica.
Psihologa Zinaida Gribincea avertizează asupra efectelor negative ale vacuumului informational. „Vacuumul informațional se atestă atunci când anumite informații sunt fragmentate sau omise intenționat, iar audiența nu beneficiază, în timp real, de o imagine completă și obiectivă referitoare la diverse fapte și evenimente sociale. Această stare de lucruri determină apariția unor efecte negative, care sunt conștientizate, frecvent, post-factum. Situația de vacuum sau deficitul informațional indică, în mare parte, asupra unei strategii de manipulare a opiniei publice. Vacuumul informațional, mai ales cel creat în contextul unor crize sociale majore sau pe fundalul unui pericol iminent, sporește și mai mult îngrijorarea, nesiguranța sau frica față de necunoscut. În condițiile unui vacuum informațional, oamenii au tendința de a-și crea propriile povești și de a completa informația lipsă cu zvonuri și reprezentări eronate. În rezultat, se distorsionează și mai mult tabloul general, care se prefigurează cu referire la anumite situații”, potrivit ei.
Specialiștii vin și cu recomandări cum să facem față fenomenului, chiar dacă „un leac universal nu există”.
„În schimb, există rațiune umană și, dacă există, nu-i de pus la icoane – trebuie să trudească! Să reținem că orice informație nu este deplină și, deci, poate fi completată la nesfârșit, dar poate fi și trunchiată. Orice informație este de cineva creată și împărțită celorlalți cu anumit scop, cu anumit interes, nu alandala. Dacă reținem aceste două lucruri, includem rațiunea, punem capul să lucreze cu partea responsabilă de critică și de gândire critică și vacuumul ne ocolește, de altfel, ca și efectele lui, întotdeauna nedorite”, susține Ion Bunduchi.
Iar Zinaida Gribincea consideră că acest fenomen „generează o stare de disonanță cognitivă și confuzie privind subiectele reflectate tendențios și, respectiv, poate influența negativ asupra deciziilor și a comportamentului oamenilor”. „În general, subiectele marcate de opacitate și neclaritate sporesc interesul și curiozitatea, dar, în același timp, incertitudinea și haosul. Astfel, trunchierea sau omiterea deliberată în agenda mediatică și / sau publică a informațiilor de interes social, diminuează încrederea față de difuzorii de informații și de autoritățile emitente. Atunci când oamenii nu au acces la informații corecte sau complete, aceștia pot fi mai susceptibili să accepte informații false sau manipulative. Manipulatorii pot exploata aceste lacune pentru a răspândi dezinformări sau propagandă. Așa se nasc teorii conspiraționiste”, conchide psihologa.
