Unele portaluri informaționale continuă să ignore elementul de proximitate spațială în știrile pe care le publică, inducând în eroare cititorii. De asemenea, aceste materiale relatează, de regulă, despre crime sau alte evenimente sensibile, cu abateri deontologice, cum ar fi descrierea cu lux de amănunte a detaliilor despre cum a fost comisă crima.
Este și cazul portalurilor de știri Tvn.md sau Protv.md care au publicat pe 9 aprilie știri cu același titlu: „Și-a omorât soția, apoi a tăiat-o în 224 de bucăți. Ce căutări a făcut criminalul pe Google după oribila faptă”. Materialul este preluat de pe site-ul Stirileprotv.ro. De asemenea și portalul Breakingnews.md a titrat: Și-a omorât soția, apoi a tăiat-o în 224 de bucăți – BreakingNews, iar Realitatea.md a publicat știrea cu titlul: Și-a omorât soția, apoi a tăiat-o în 224 de bucăți. Unde s-a întâmplat crima?
Din textul știrii aflăm că această crimă s-a produs în Lincoln, Marea Britanie, nefiind clar care este interesul public pentru consumatorii de media din Republica Moldova.
În context jurnalistic, principiul proximității vizează două aspecte:
- proximitatea spațială: „Oamenii au vrut întotdeauna să știe ce se întâmplă în imediata lor apropiere. Adeseori, este mult mai interesant să citești despre o groapă de pe strada de alături decât despre întâlnirea unor șefi de state dintr-o țară îndepărtată”.
- proximitatea temporală: „Ceea ce s-a întâmplat azi e cu mult mai important decât ce a fost ieri. Știrea de ieri are o mai mare greutate decât cea de alaltăieri”.
Într-o analiză anterioară la subiect, Mediacritica atenționa că astfel de trucuri, „folosite cu intenție de unii jurnaliști, nu pot fi subestimate în gravitatea lor. Este evident că atunci când cititorii descoperă că preocuparea principală a jurnalistului nu este să ofere informații veridice și oneste, ci să atragă cât mai multe vizualizări, aceștia resimt un sentiment de disconfort sau chiar dezamăgire. Această abordare poate fi considerată o formă de manipulare. Când eforturile jurnalistice se concentrează pe provocare, agitație sau alarmă, iar cititorii sunt aduși pe site-uri prin metode subtile și mai puțin prin materiale realizate în mod profesional, nu putem vorbi, în cazul dat, despre profesionalismul jurnalistului și onestitatea cu care acesta a înțeles să fie în serviciul publicului”.
În plus, știrile descriu crima cu lux de amănunte, fapt ce contravine eticii jurnalistice cu privire la relatarea unor astfel de cazuri.
Mai exact, Codul deontologic le impune jurnaliștilor să nu ofere publicului detalii morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detalii privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video). Și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști îndeamnă: „Vom relata principalele fapte ale unei infracţiuni/crime, evitând descrierea în cele mai mici detalii ale crimelor sângeroase, cum ar fi: Victima a fost de 28 de ori lovită în cap cu toporul şi aruncată în fântână (ce va avea de câştigat cititorul din aceste detalii?)”.
