Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova ar trebui revizuit, așa încât să se țină cont de „evoluțiile din presa online, inclusiv de consecințele utilizării inteligenței artificiale în crearea conținuturilor mediatice”. Recomandarea se regăsește în primul raport de monitorizare independentă privind progresul Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, lansat la Chișinău la sfârșitul lunii iulie. Președinta Consiliului de Experți și Experte a Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, își exprimă speranța că procesul de completare a Codului va începe în acest an.
Potrivit raportului de monitorizare a progresului țării noastre în procesul de aderare la Uniunea Europeană, „monitorizările periodice relevă că mai multe instituții media, în special cele online, admit în continuare abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Calitatea produselor media suferă din cauza lipsei de personal/resurse umane, iar știrile – în special cele din spațiul online – de multe ori sunt versiuni prescurtate sau integrale ale comunicatelor de presă. Aceasta, fără a include dreptul la replică în materialele de controversă, fără a verifica faptele și a asigura veridicitatea informației etc.”.
De asemenea experții au constatat că „fenomenul plagiatului din alte surse media ia amploare, tot mai multe portaluri preluând masiv conținut din presa națională sau de peste hotare, abătându-se astfel de la rigorile și standardele profesionale. Iar, odată cu avansarea inteligenței artificiale, presa devine susceptibilă la răspândirea cu rea-credință sau din neștiință a falsurilor și mesajelor propagandistice”.
În plus, „majoritatea instituțiilor de presă nu au în redacții coduri sau ghiduri deontologice interne, iar Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, aprobat în 2011 și revizuit în 2019, necesită îmbunătățiri”.
Președinta Consiliului de Experți și Experte a Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a precizat că în Codul deontologic vor fi fixate norme referitoare la folosirea inteligenței artificiale (AI).
„Într-adevăr, evoluțiile din ultimii ani au arătat că structurile de autoreglementare ar trebui să prevadă în normele deontologice utilizarea etică a AI. Deci, am convenit că vom fixa în Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova norme referitoare la folosirea AI. Acest proces (de completare a Codului) sperăm să înceapă în acest an. Știm că nu va fi ușor să găsim o soluție de autoreglementare, deoarece va trebui să avem grijă să nu restricționăm excesiv, dar în același timp să protejăm publicul și media de folosirea abuzivă a tehnologiei”, a precizat Viorica Zaharia pentru Mediacritica.
În luna noiembrie 2023, organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), cu sediul la Paris, și alte 16 ONG-uri partenere au publicat Carta de la Paris privind inteligența artificială și jurnalismul, cu ocazia Forumului pentru Pace de la Paris.
Fiind, potrivit autorilor, un răspuns la tulburările pe care inteligența artificială le-a creat în sfera știrilor și informațiilor, Carta definește zece principii-cheie pentru garantarea integrității informațiilor și păstrarea rolului social al jurnalismului. Între altele, se afirmă că „etica trebuie să guverneze alegerile tehnologice în cadrul redacțiilor”, că „presa trebuie să ajute societatea să facă distincția între conținutul autentic și cel sintetic cu încredere” sau că „media trebuie să participe la guvernarea globală a inteligenței artificiale și să apere viabilitatea jurnalismului în negocierile cu companiile din domeniul IT”.
