Dezinformare sau dezordine informațională, manipulare și interferența informațiilor străine, tacticile Federației Ruse de a folosi narațiuni vechi și a le reitera consta. Sunt doar câteva dintre subiectele discutate la Forumul global în domeniul educației media și integrității informaționale, desfășurat la Chișinău la 10 septembrie.
Evenimentul a reunit reprezentanți din domeniul jurnalismului, comunicării strategice și actori guvernamentali, care au abordat provocările pe care le întâmpină Republica Moldova și alte state în fața fenomenului manipulării și interferenței informațiilor străine.
ANETA GONȚA: „AVEM DE LUCRU PE ACEST SEGMENT”
Vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța, a subliniat în cadrul Forumului dificultățile legate de termenul „dezinformare” în procesul de monitorizare a conținutului difuzate la TV și radio.
„Sunt un antiadept al noțiunii de dezinformare, nu o folosesc niciodată în contextul fenomenului și procesului complex care are o denumire la nivel european și anume «dezordinea informațională», dezinformarea fiind doar o mică parte din acest proces. Sunt de acord că și definiția din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) este problematică și contestabilă, dar noi cu ea avem de-a face astăzi. În cadrul CA, din momentul în care a fost agreată această definiție, am avut dificultatea să minitorizăm, să demonstrăm că într-un conținut audiovizual există elemente ce pot fi considerate dezinformare în sensul CSMA. Este nevoie să demonstrăm cel puțin trei elemente: că informația este falsă, că a fost răspândită cu intenție și că a dăunat sau poate să dăuneze securității statului Republica Moldova”, a explicat Aneta Gonța.
Vicepreședinta CA a oferit exemplul singurului caz de sancționare a dezinformării în spațiul audiovizual al Republicii Moldova. Acesta a fost documentat aproape 5 luni, iar ca urmare a fost sancționat furnizorul public regional din autonomia găgăuză.
ANA REVENCO: O DISCUȚIE DESCHISĂ DESPRE SECURITATE ȘI RESPONSABILITATE
La rândul ei, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Ana Revenco, a subliniat că discuția deschisă și transparentă despre securitatea națională este esențială pentru a aborda provocările actuale. „Este pentru prima dată când există o discuție deschisă, nu doar în cadrul comunității de informații, ci prin implicarea întregii societăți”, a menționat ea și a accentuat importanța educației privind securitatea și democrația, care trebuie să devină parte integrantă din cultura zilnică a cetățenilor.
„Aș îndrăzni să spun că Centrul Stratcom, așa cum a fost creat aici în Moldova, este unic în felul său – o autoritate administrativă autonomă, independentă de alte entități juridice guvernate de legi publice sau private, funcționând la nivel național ca o structură unică, iar misiunea sa este de a proteja interesele naționale care sunt sau ar putea fi amenințate de manipularea informațiilor și interferențele informaționale, indiferent de sursa acestora, fie din interior, fie din exterior”, a explicat directoarea Centrului.
Revenco a vorbit și despre rolul pe care trebuie să-l joace sectorul privat, mass-media și platformele sociale în monitorizarea mediului informațional și despre nevoia de responsabilitate colectivă în fața crizelor inevitabile din orice societate. Scopul este pregătirea societății să facă față acestor crize și astfel să fie diminuate costurile de recuperare.
MARIAN VOICU: „COMBATEREA DEZINFORMĂRII ESTE UN EFORT DIFICIL”
Jurnalistul român Marian Voicu a subliniat dificultatea de a combate dezinformarea în România, unde chiar presa este uneori sursa acesteia. El a atras atenția că dezinformarea continuă să fie un business profitabil, chiar dacă unele instituții media au fost sancționate de Consiliul Național al Audiovizualului.
„Alfabetizarea media este foarte importantă, dar ce te faci dacă ai o rată a analfabetismului de 40% în România? Citești, dar nu înțelegi ce citești. În România avem o lipsă profundă de instituții, nici în privința Stratcom, nici în privința legislației audiovizualului nu s-a mers mai departe. Cred că speranța ne este în statele din proximitate, care au experiența sovietică, cum ar fi Țările Baltice, Republica Moldova, Ucraina pentru că mi-e frică că Occidentul este de o inocență copleșitoare și abia recent a înțeles care este treaba cu Moscova”, a povestit jurnalistul.
Voicu a vorbit și despre necesitatea unei reglementări mai stricte a rețelelor sociale pentru a limita răspândirea dezinformării.
ION BUNDUCHI: „FALSURILE S-AU SIMȚIT CA ACASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA”
Expertul media Ion Bunduchi a subliniat că Republica Moldova se confruntă de ani de zile cu dezinformarea, fenomen care s-a intensificat odată cu criza la granița cu Ucraina. Deși Moldova a înțeles de unde vine dezinformarea, provocarea majoră este cum să o combată eficient. „Nu există o baghetă magică care să oprească aceste falsuri”, a concluzionat Bunduchi, subliniind că „lumea bună” are deja mecanisme în acest sens, dar aplicarea lor nu este întotdeauna suficientă.
ASCULTĂ ȘI: Podcast CuMINTE cu Ion Bunduchi, despre propaganda și falsurile campaniei electorale din această toamnă
KERSTI LUHA: „RUȘII FOLOSESC VECHILE NARAȚIUNI ÎN CAMPANII DE DEZINFORMARE”
Kersti Luha, expertă în comunicare strategică în cadrul Rețelei internaționale de parteneriat a practicienilor (PractNet) din Estonia, a pus în discuție tactica Federației Ruse de a folosi narațiuni vechi, reiterate constant, în campaniile de dezinformare. Ea a subliniat importanța monitorizării continue a mass-mediei ruse pentru a înțelege ce narațiuni sunt în prezent active și cum acestea influențează partenerii din societățile occidentale.
„Ceea ce eu aș vedea ca fiind esențial este să înțelegem care sunt narațiunile latente și cele active pe care le folosesc și pe care le repetă constant. Așa că ceea ce am făcut acolo unde lucram cu colegii noștri, a fost să urmărim în mod conștient mass-media din Federația Rusă pentru a ști ce este activ în arsenalul lor în acel moment. Știm, de exemplu, că în cazul Estoniei, poveștile care se repetă sunt că estonienii sunt naziști, ocupanți care sunt împotriva minorității vorbitoare de limbă rusă din Estonia, că Estonia este un stat fals sau o parte a NATO care a fost confiscată etc. Identificarea mesajelor active în acel moment ne ajută să înțelegem ce încearcă să se transmită partenerilor noștri din societățile și presa occidentală și ne ajută să detectăm dacă aceste narațiuni apar în Occident. Astfel, putem ajuta la educarea colegilor din mass-media occidentală și a societăților occidentale care sunt partenerii noștri și cu care împărtășim aceleași valori”, a menționat experta.
Luha a subliniat importanța valorilor democratice comune și a educației media pentru a recâștiga încrederea în mass-media de calitate.
„Cred că educația media și alfabetizarea informațională ne ajută, pas cu pas, să învățăm să avem din nou încredere în presa de calitate. Acest proces nu se întâmplă într-un an sau într-o zi, dar, pe măsură ce consumăm informații, învățăm să recunoaștem cine sunt jurnaliștii de încredere și care sunt fideli standardelor etice. Întrucât spațiul informațional este global, trebuie să învățăm treptat să avem din nou încredere în mass-media. Nu este vorba doar despre lucrurile negative, ci și despre faptul că, dacă valorile noastre sunt bine fundamentate, vom evolua ca societate și ca ființe umane”, a conchis Kersti Luha.