Cazul unei fetițe de un an și două luni, bătută de mama sa, a fost reflectat de numeroase instituții de presă și a generat un nou val de discurs de ură pe rețelele sociale. Unele publicații media au difuzat materialul video ce ilustrează actele de agresiune timp de câteva minute în șir, iar altele au dezvăluit date personale precum numele complet al mamei, data nașterii și localitatea de reședință, fapte ce contravin normelor deontologice.
Materialul video cu mama care își bate bebelușul a ajuns în spațiul public pe data de 20 noiembrie și a fost imediat preluat de unele surse media și distribuit de numeroși internauți pe rețelele sociale. Unele portaluri, între care și Unimedia.info sau Protv.md, au publicat videoul integral, care ilustrează acte de agresiune timp de câteva minute în șir, cu mențiunea „video 18+” sau „imagini cu puternic impact emoțional”. Și deși imaginile sunt prelucrate tehnic în ceea ce o vizează pe micuță, detaliile din video nu țin de interesul public. Amintim și de această dată că imaginile cu un puternic impact emoțional urmează a fi distribuite de jurnaliști cu atenție și cu respectarea rigorilor etice.
Codul deontologic prevede că „imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acuratețe” și recomandă presei să trateze „cu deosebită acuratețe informația colectată despre crime, dezastre naturale, accidente și alte cazuri similare în care cineva suferă prejudicii de orice gen, asigurându-se de fiecare dată că publicarea unei atare informații nu va provoca noi suferințe celor prejudiciați sau nevinovați de cele întâmplate”.
Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă jurnaliștilor să evite conținutul violent: „Vom avea grijă să nu publicăm fotografii şocante, conţinutul violent sau indecent al cărora poate provoca anumite stări psihice negative asupra cititorilor”. Același ghid atenționează asupra fixaţiei unor mass-media pe tragedii personale, pierderi, accidente, crime sau acte de violenţă: „O întrebare mai veche a unui profesionist media ne ajută să tragem linia dintre ceea ce poate fi publicat şi difuzat în cazul unor fapte de violenţă şi ceea ce nu poate fi prezentat public: Ţi-ar plăcea ca aceste texte şi imagini să fie văzute de copiii tăi în ziar sau la televizor atunci când luaţi împreună micul dejun înainte de şcoală?”.
DATE CU CARACTER PERSONAL, DEZVĂLUITE DE UNELE SURSE
În imaginile difuzate este vizibilă fața mamei, care a ajuns să fie vizată într-un proces penal pe marginea cazului, potrivit unui comunicat al Poliției. Mai mult însă, în știrea publicată de Regional.md se regăsesc informații precum localitatea în care trăiește femeia și data nașterii. Textul este însoțit de o fotografie a mamei, precum și de capturi ale contului său de pe Telegram cu numele, prenumele și anul nașterii. Iar Unimedia.info a publicat o știre cu presupuse discuții private între femeie și o altă persoană. Și portalul Stiri.md, în unul dintre materialele publicate la acest subiect, oferă informații ce reprezintă date cu caracter personal.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști conține și recomandări cu privire la identificarea suspectaților: „Vom evita identificarea suspectaţilor înainte ca poliţia să formuleze acuzaţii. Nu vom dezvălui detalii (nume, adresă, domiciliu, numele părinţilor, rudelor etc.) care ar putea duce la identificarea suspectaţilor. Vom folosi mozaicul în fotografii şi fotografierea din spate a suspectaţilor sau a acuzaţilor, precum și fotografierea acestora din faţă contra luminii”.
De asemenea, prin dezvăluirea unor asemenea date personale și identitatea fetiței poate fi ușor stabilită. Cu privire la protecția minorilor, Codul deontologic impune o deosebită acuratețe în relatarea cazurilor ce vizează copii, „asigurându-se că publicarea unei atare informații nu va avea consecințe negative (sentimente de frică, suferință etc.) asupra acestora. (…) Jurnalistul protejează identitatea copiilor implicați în evenimente cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, violență și abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori”. Și legislația Republicii Moldova prevede că dreptul minorului la respectarea vieții private și la propria imagine prevalează în fața necesității de informare, inclusiv în cazul minorului aflat în situații dificile. Respectiv, nu publicăm imagini care ar putea pune minorii în situații umilitoare sau degradante.
„GOANA NEJUSTIFICATĂ DUPĂ SENZAȚIONAL”
Redactora portalului Mediacritica, Victoria Dodon, explica anterior că „jurnaliștii trebuie să fie foarte atenți când fac știri, interviuri, reportaje, talk-show-uri întregi despre persoane aflate în situații vulnerabile, neajutorate, cu anumite necesități, care sunt în stare de șoc sau disperare. Pentru că de la ajuta prin a face public un caz și până la a dăuna prin lezarea demnității umane calea este foarte scurtă. Un caz care pare ieșit din comun nu este motiv de senzaționalism. Demnitatea omului trebuie să rămână în capul mesei, indiferent de cât de deosebit ni se pare cazul”.
Tot ea observă că publicarea imaginilor cu violență explicită și cu fața femeii, precum și a datelor sale personale a generat imediat un val de discurs de ură pe rețelele sociale și a anulat un principiu important – cel al prezumției nevinovăției. „Am văzut comentarii în care se oferă verdicte, se folosește un limbaj batjocoritor sau în care chiar se spune că ea ar merita o pedeapsă cu moartea pentru ceea ce ar fi întreprins. Asta deși doar oamenii legii și justiția sunt în măsură să spună dacă și cum se face vinovată o persoană de un anumit fapt. Mai ales că nu se cunoaște istoricul femeii, dacă suferă de anumite tulburări, dacă există alte circumstanțe relevante”.