Revenirea președintelui american Donald Trump la Casa Albă a însemnat reluarea unor narațiuni mai vechi, promovate de Kremlin, prin care susține că Ucraina ar fi inițiat conflictul cu Rusia și că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ar fi un dictator aflat ilegal la putere. „Afirmațiile reprezintă o distorsionare flagrantă a faptelor și se creează un precedent periculos, care ar putea fi folosit pentru a justifica intervenții similare în alte state post-sovietice, inclusiv în Moldova”, atenționează expertul Andrei Curăraru.
În contextul negocierilor pentru o eventuală pace în statul vecin, Trump a afirmat că Ucraina poartă responsabilitatea pentru războiul cu Rusia, sugerând că Kievul nu ar fi trebuit să se angajeze în conflict. De asemenea, președintele american l-a descris pe Zelenski drept un „dictator fără alegeri” și a susținut că popularitatea acestuia ar fi scăzut la 4%.
Contrar acestor afirmații, războiul a început pe 24 februarie 2022, când președintele rus Vladimir Putin a anunțat la televiziunea rusească lansarea unei „operațiuni militare speciale” pentru a apăra teritoriile controlate de Rusia în estul Ucrainei – Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk.
„Afirmațiile recente ale președintelui Donald Trump, conform cărora Ucraina ar fi inițiat conflictul cu Rusia, reprezintă o distorsionare flagrantă a faptelor. În realitate, războiul a început în februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, continuând agresiunea începută cu anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Aceste declarații nu doar că exonerează Rusia de responsabilitate, dar și subminează eforturile internaționale de a sprijini suveranitatea Ucrainei”, explică Andrei Curăraru, expert în politici publice la organizația Watchdog.
În ceea ce privește legitimitatea președintelui Zelenski, acesta a fost ales democratic în 2019, obținând o victorie clară în alegeri. Deși, din cauza legii marțiale impuse în contextul conflictului, următoarele alegeril prezidențiale au fost amânate, acest lucru nu îl transformă pe Zelenski într-un dictator. Mai mult, sondajele recente arată că popularitatea sa se menține în jurul valorii de 57%, contrazicând afirmațiile lui Trump, explică Associated Press.
PERICOLE PENTRU REPUBLICA MOLDOVA
În opinia lui Andrei Curăraru, pentru cetățenii Republicii Moldova astfel de narațiuni false sunt „deosebit de periculoase”.
„Regiuni precum Transnistria și Găgăuzia au fost puncte focale ale influenței rusești și ale tensiunilor separatiste. De exemplu, în 2024, autoritățile transnistrene au solicitat protecția Rusiei împotriva presupuselor presiuni din partea Chișinăului, oferind Moscovei un pretext pentru potențiale acțiuni de destabilizare în Moldova. În mod similar, Găgăuzia a manifestat tendințe separatiste, cu lideri locali care mențin legături strânse cu Rusia și promovează politici proruse. Prin promovarea ideii că Ucraina este responsabilă pentru conflict, se creează un precedent periculos care ar putea fi folosit pentru a justifica intervenții similare în alte state post-sovietice, inclusiv în Moldova”, a precizat expertul.
