Majoritatea tinerilor cunosc cum să raporteze o postare sau să blocheze un cont suspect sau ofensator pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, ei cunosc mai puțin unde pot raporta oficial offline o știre falsă sau ofensatoare. Totodată, tinerilor le este dificil să delimiteze diferențele între definirea termenilor de știre falsă, manipulare, propagandă și dezinformare. Concluziile se conțin în Studiul de evaluare a alfabetizării informaționale și media a tinerilor din Republica Moldova, lansat de Centrul Media pentru Tineri.
Sondajul arată că majoritatea tinerilor din Republica Moldova manifestă discernământ în fața conținutului online potențial fals. Testele de evaluare a abilităților media, aplicate în cadrul studiului, ilustrează că în medie între 60% și 81% dintre respondenți au oferit răspunsuri corecte la întrebări privind identificarea veridicității unei informații.
Celor chestionați li s-au oferit câteva exemple de postări/informații de pe rețelele sociale și au fost invitați să răspundă dacă este falsă sau adevărată. Rata răspunsurilor corecte a variat între 60% și 81%, iar cea a răspunsurilor incorecte între 19% și 40%.
CUM RECUNOSC TINERII CONȚINUTUL DUBIOS
Atunci când au fost rugați să explice ce i-a determinat să considere o postare ca fiind falsă, cei mai mulți au menționat modul de prezentare a informației: stilul de scriere, greșelile gramaticale, aranjarea în pagină, lipsa argumentelor sau a dovezilor și caracterul absurd ori neverosimil al conținutului. Titlurile exagerate, de tipul „Miraculos!” sau „Nu ratați oferta!”, care adesea sugerează o intenție comercială, au fost de asemenea percepute ca semnale de alarmă.
Sursa știrii a fost al doilea criteriu cel mai invocat. „Linkurile sau conturile necunoscute sau neverificate fiind un semnal de alertă pentru circa o pătrime din respondenți și, din contra, dacă sursa este un site oficial, cunoscut și de încredere atunci acesta este un indicator că știrea e adevărată. De exemplu, «Am încredere în știrile Diez.md» sau «E pagina oficială». Peste 30% de respondenți au menționat că analiza comentariilor incluse i-a determinat să creadă că știrea e falsă, acestea aparținând persoanelor cu nume care nu sunt specifice Republicii Moldova. De asemenea, aproape fiecare al optulea respondent a făcut referire la fotografiile generate cu ajutorul inteligenței artificiale sau evident editate, indicând că sunt neclare, neproporționale sau ireale”, se arată în cercetare.
ÎNȚELEGEREA TERMENILOR MEDIA
Deși tinerii demonstrează o anumită competență în detectarea falsurilor, studiul relevă și carențe semnificative în înțelegerea conceptelor fundamentale din domeniul media. În cadrul focus-grupurilor, participanții au avut dificultăți în a defini corect și a distinge între termeni precum știre falsă, dezinformare, manipulare și propagandă. Mulți dintre ei au perceput aceste definiții ca fiind sinonime.
CAPACITATEA DE A DISTINGE FAPTELE DE OPINII
Potrivit studiului, trei pătrimi din respondenți pot delimita faptele de opinii. Rata de răspunsuri corecte per afirmație a variat între 75% și 82% pentru propozițiile de tip factual. Cu toate acestea, anumite afirmații controversate, cum ar fi „Vaccinurile cauzează autism”, au fost interpretate de peste 75% dintre respondenți ca fiind opinii.
CUNOȘTINȚE DESPRE SECURITATEA DIGITALĂ
În ceea ce privește protecția datelor personale, doar 14% dintre respondenți au identificat corect toate elementele care contribuie la crearea unei parole sigure.
„Merită remarcat faptul că opțiunile greșite au fost selectate într-o măsură considerabil mai mică comparativ cu cele corecte, ce denotă un grad relativ înalt de cunoștințe în acest sens”, arată cercetarea. Printre cele mai recunoscute caracteristici ale unei parole sigure se numără combinarea literelor, cifrelor și simbolurilor (70%) și utilizarea a cel puțin opt caractere (68%).
Studiul de evaluare al alfabetizării informaționale și media al tinerilor din Republica Moldova 2025 a fost realizat în perioada ianuarie–martie 2025 de Centrul Media pentru Tineri (CMT), cu sprijinul financiar al Institute for War & Peace Reporting (IWPR) și al Guvernului Regatului Unit. Cercetarea și-a propus să analizeze nivelul de alfabetizare informațională și media (AIM) a tinerilor din Republica Moldova, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, exclusiv din rândul vorbitorilor de limbă română.
Metodologia utilizată a fost una mixtă, combinând un chestionar online (cu 862 de respondenți din mediul urban și rural) și focus-grupuri regionale (Chișinău, Cahul, Bălți) pentru a valida și contextualiza datele cantitative. Chestionarul a fost completat de elevi cu ajutorul telefoanelor mobile personale, în cadrul instituțiilor de învățământ, sub ghidajul tinerilor promotori ai AIM din rețeaua CMT.
