În perioada 20 august – 4 septembrie 2025, scena publică și mediatică din Republica Moldova a fost marcată de un fenomen alarmant: discursul de ură electoral. Echipa Asociației Promo-LEX, care monitorizează scrutinul, a identificat cel puțin 98 de cazuri de instigare la discriminare sau intoleranță, dintre care 78 au avut loc direct în contextul campaniei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Cifrele din al treilea raport al Misiunii de Observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 indică o utilizare masivă a canalelor digitale: 53% dintre cazuri au circulat prin aplicații mobile, 28% prin rețelele de socializare, iar restul – în cadrul evenimentelor publice și la televiziune. Mesajele au ajuns la peste 830.000 de vizualizări, demonstrând amploarea expunerii publicului la retorica urii.
Potrivit raportului, persoanele implicate în răspândirea discursului de ură au fost preponderent bărbați (34 de cazuri) cu vârste între 35 și 50 de ani. Mesajele au vizat diverse grupuri sociale: politicieni, membri și simpatizanți ai partidelor politice, funcționari numiți politic, persoane LGBT, femei, jurnaliști, români/vorbitori de limba română și bărbați. Motivarea atacurilor a fost diversă: de la apartenență politică, activitate profesională, opinie, orientare sexuală, identitate de gen, la sănătate, sex sau gen, după cum arată datele grafice ale raportului Promo-LEX.
INSTIGARE LA VIOLENȚĂ
Monitorizarea a evidențiat cazuri extrem de grave, inclusiv instigare la violență. La o întrunire a Partidului Nostru din 3 septembrie, un susținător a lansat apeluri violente împotriva persoanelor LGBT, iar liderul formațiunii, Renato Usatîi, nu doar că nu a oprit mesajul, ci l-a încurajat indirect, legitimând instigarea la discriminare. Discursul a fost vizualizat de peste 290.000 de persoane și distribuit de 3.700 de ori.
Un alt exemplu semnificativ este mesajul homofob al lui Vasile Tarlev, fost prim-ministru, care, în cadrul unei întâlniri cu alegătorii, a asociat tradițiile naționale cu respingerea persoanelor LGBT. Reacția publicului a fost una de aprobare, prin aplauze, demonstrând receptivitatea mesajelor discriminatorii. În aceeași linie, Irina Vlah, președinta partidului Inima Moldovei, a utilizat discurs xenofob și de alimentare a fricilor sociale, sugerând că alegerile parlamentare constituie o „nouă operațiune Iași-Chișinău” împotriva „străinilor și reprezentanților PAS”, legitimând implicit excluderea politică a anumitor grupuri.
XENOFOBIA, DEZINFORMAREA, LIMBAJUL SEXIST
Discursurile publice au asociat românii, minoritățile religioase și politicienii PAS cu un „pericol” național. Ivan Bessarab, activist al Blocului Victorie, a afirmat în cadrul unui protest că românii ar fi o amenințare pentru „poporul moldovenesc”, justificând astfel atacurile verbale și apelurile la schimbarea puterii politice pe criterii etnice și de cetățenie.
În plus, mesaje violente și de dezumanizare au fost transmise prin canale digitale și private. Jurnaliști au fost amenințați cu moartea pentru activitatea lor profesională, iar materialele video care reprezentau politicieni PAS ca „gândaci” de eliminat au fost tratate ca „satiră”, deși depășesc limitele libertății de exprimare.
De asemenea, monitorizarea arată că limbajul sexist este, în continuare, parte din mesajele publice, retorica politică și cea electorală. „În comparație cu perioadele de monitorizare din alegerile din 2024 și 2023, în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, acest tip de discurs a început să fie utilizat mai des și împotriva bărbaților. Cu toate acestea, femeile în general și femeile politiciene sunt, direct sau indirect, ținta predilectă a discursului sexist”, mai este precizat în raport.
