În ultimele două săptămâni de campanie pentru parlamentarele din Republica Moldova, disputele electorale s-au resimțit și pe Facebook ca o confruntare identitar-geopolitică. Occidentul în declin, vânzarea țării și iminența războiului au dominat, iar în ziua votării ele au fost completate cu narațiuni despre ilegalități și îngrădirea accesului cetățenilor la urne, astfel fiind pusă sub semnul întrebării însăși legitimitatea scrutinului.
- Retorica electorală, dincolo de programele de campanie ale candidaților, a insistat foarte mult pe frici.
- În weekendul alegerilor, anumite incidente punctuale au fost servite ca și cum ar fi existat o veritabilă mașinărie de fraudă la mijloc. Astfel s-a dorit pregătirea publicului pentru ideea contestării rezultatului, cu apeluri la protest chiar înainte de emiterea rezultatelor finale.
- Mii de comentarii de pe pagini și grupuri cu numeroși membri au funcționat ca multiplicator al mesajelor toxice.
| CE AM ANALIZAT Am avut în vizor conținutul distribuit pe 117 pagini publice de Facebook, care aparțin mai multor partide și lideri de partide, surse media și influenceri, precum și grupuri publice tematice cu audiențe de la 1.000 la peste 88.000 de membri. Cele mai populare pagini publice: Democrația Acasă (peste 531.000 de urmăritori) Renato Usatîi (peste 338.000 de urmăritori), Point.md (219.000 de urmăritori), Igor Dodon (cu peste 192.000 de urmăritori), Типичная Молдова (190.000 de urmăritori), TV6 (178.000 de urmăritori), Unimedia (137.000 de urmăritori), Morari.live (132.000 de urmăritori), Primul în Moldova (125.000 de urmăritori). Cele mai populare grupuri publice: Moldova, trezeşte-te! (circa 89.800 de membri), Свежие новости из Республики Молдова / Stiri din Republica Moldova (88.500 de membri), ADOPTĂ UN VOT! (aproape 80.000 de membri), Știri din Moldova (37.000 de membri). |
În a doua jumătate a campaniei, partidele politice și politicienii înscriși în cursă au continuat să-și promoveze agendele electorale inclusiv pe paginile publice de Facebook, insistând pe opțiuni politice alternative celei de la guvernare. Unii au vorbit despre schimbări și soluții ce pot fi implementate independent, acasă, „fără să fim «duși» în Europa” și fără ca Moldova „să-și lege viitorul doar de promisiuni externe”. Alții au avut o retorică mai tăioasă, cu referiri la „dictatura galbenă”, „regimul care vrea să ne atragă în război”, servirea intereselor NATO sau transformarea țării în colonie a lui Soros.
O bună parte dintre aceste mesaje au fost preluate direct sau au servit ca pretext pentru alți actori de pe Facebook să le răspândească și să le amplifice: de la surse media afiliate sau cu politică editorială prorusă, la pagini anonime care se prezintă drept agregatoare de „știri” și utilizatori care au reciclat mesajele prin redistribuiri în variate grupuri. Din cele peste 3.300 de postări tematice identificate, circa 600 conțin indicii de dezinformare la subiect electoral și teme conexe.
PRINCIPALELE NARAȚIUNI IDENTIFICATE
- Occidentul, de fapt, este în declin
La mijlocul lunii septembrie, pe mai multe pagini ale unor surse media și pe grupuri cu știri locale au circulat postări lungi, cu ton apocaliptic, despre prăbușirea țărilor baltice ori „sfârșitul Europei”. „Dacă tendințele actuale se mențin, Letonia, ca stat viabil, va înceta să existe în decurs de 30-40 de ani. Concluzia aparține unei analize AI, bazată pe scăderea populației, declinul economic și paralizia politică”, potrivit unuia dintre mesaje. În continuarea ideii, „singura soluție ar fi terapia de șoc: un guvern de uniune națională, ieșirea din UE și NATO, declararea situației demografice drept urgență națională și refacerea relațiilor cu Rusia și Belarus”, potrivit altei postări, toate fiind eliminate între timp de pe platformă.
Pretinsele informații, distribuite în rusă, letonă și engleză, au fost extrapolate — „Occidentul se prăbușește în cinci-zece ani” —, plantând ideea că „europenizarea” Republicii Moldova e sortită eșecului. Prin afirmații precum că „economia UE este în colaps”, „diaspora occidentală va fugi”, „balticii sunt dovada că integrarea e un fiasco”, „Moldova va suferi dacă urmează UE” se pregătea terenul pentru a delegitima orientarea proeuropeană a electoratului în ziua votului.
- Guvernarea vinde țara
Portretizând colapsul Occidentului și integrarea europeană drept o amenințare existențială, un alt grup de postări inducea ideea că partidul aflat la guvernare ar „vinde” resursele și suveranitatea către UE și NATO: „ne pierdem limba și tradițiile”, „NATO ne ia copiii”, „Bruxelles dictează”, „Câștigă europenii în Moldova? (…) Fiecare dintre noi are de pierdut dacă câștigă”. Un video cu Victoria Furtună, distribuit pe grupuri, invoca chiar „închisoare pe viață pentru Maia Sandu și complicii săi”.
De altfel, numeroase postări care fac apel la emoții, distribuite pe diferite grupuri, au „contabilizat” în această perioadă nereușitele din cei patru ani ai aflării PAS la cârma țării, perfect legitime, dar doar până în momentul în care ele sunt explicate prin alegorii conspirative cu agenți din umbră și „marionetele și inovatorii lui Soros”. S-a afirmat că Guvernul Moldovei este un partid susținut de Soros, parte a unui sistem globalist în declin, nu o entitate europeană autentică. Exemple de postări în această cheie, în limbile română și rusă, au fost redistribuite timp de câteva zile de câteva zeci de ori în câteva grupuri cu zeci de mii de membri.
- Dictatură și persecutarea opoziției
De rând cu pretinsa vânzare a țării, guvernarea s-ar face vinovată de alte două lucruri majore, în viziunea mai multor surse ce au propagat dezinformare: instaurarea dictaturii în țară și persecutarea opoziției. În primul caz, sloganul „Vocea poporului e mai puternică decât dictatura”, izvorât din tabăra socialiștilor, a fost folosit repetitiv în apeluri la vot, marșuri și live-uri, iar variate surse — de la politicieni și experți, la cetățeni — au fost citate în materiale jurnalistice și postări referindu-se la un regim autocratic („presa controlată”, „interdicții la proteste”, „instituții capturate”). În acest peisaj, ziua alegerilor a fost promovată ca un „moment de eliberare”. „Cu propaganda lor isterică, cu percheziții, cu dosare inventate, au transformat țara într-o închisoare politică. Aceasta nu mai e guvernare, e DICTATURĂ!” În acest peisaj, ziua alegerilor a fost promovată ca un „moment de eliberare”.
Narațiunea despre persecutarea opoziției a dominat în special în legătură cu decizii ale Comisiei Electorale Centrale privind scoaterea din cursă a partidelor Inima Moldovei și Moldova Mare sau acțiuni ale oamenilor legii care au desfășurat descinderi și percheziții. Respectiv, pe pagini și grupuri s-a împins în variate formate ideea că instituții ale statului ar desfășura campanii murdare și ar orchestra dosare și „linșaje” împotriva anumitor vectori antiguvernamentali. „Cu două zile înainte de scrutin, regimul dictatorial și ipocrit al Maiei Sandu a scos din cursă două formațiuni din opoziție. (…) Din frică, ei sunt gata de orice, chiar și până la mișmașuri pe față – scoaterea concurenților din alegeri”, potrivit uneia dintre postări, sau „regimul e în agonie și își iese din minți. Astăzi PAS lovește în opoziție – pe 28 septembrie, noi, cetățenii acestei țări, vom da lovitura finală în această dictatură!”.
Narațiunea despre persecuția exercitată de guvernare a fost împinsă și pe filiera religioasă. Un exemplu este apelul arhiepiscopului Marchel, adresat vicepreședintelui SUA, în care el a prezentat Biserica drept țintă directă a puterii și a avertizat că, în cazul victoriei PAS, „presiunile ar putea deveni interdicție totală a activității”. Mesajul său a legat identitatea religioasă de mize politice: familia, credința și educația creștină ar fi motivele presiunii, iar valorile tradiționale ar fi amenințate la nivelul întregii societăți.
- Alegerile vor fi fraudate
În preajma zilei votului, mai multe surse au titrat în stil alarmist despre buletine insuficiente de vot pentru cetățenii regiunii transnistrene („Locuitorii din Transnistria au fost practic declarați oameni de mâna a doua”, potrivit Новости Приднестровья), secții „aranjate” sau „dispozitive de spionaj” găsite în birouri („Dispozitiv de supraveghere în biroul Moldova Mare. Furtună acuză PAS”, potrivit TV6).
- Moldova e atrasă în război
Tot în această perioadă, Maia Sandu și partidul de guvernare au fost acuzate intens pe Facebook că pregătesc Moldova pentru un război cu Transnistria și Rusia, influențat de Occident și dacă asta nu se va întâmpla în zilele imediate de după alegeri – așa cum s-a tot insinuat încă din perioada preelectorală — atunci la sigur va urma în 2026. „Dacă PAS rămâne la putere, sorosiștii o vor obliga pe Sandu să atace Transnistria împreună cu Zelenski și să deschidă acolo un al doilea front în ajutorul Ucrainei și împotriva Rusiei. Au încercat să-i oblige pe georgieni să deschidă un al doilea front împotriva rușilor – nu a reușit. Urmează Moldova, iar Maia Sandu este deja pregătită pentru aceste planuri”, potrivit lui Igor Dodon, care s-a expus într-un dialog cu Gheorghe Gonța și a fost citat de mai multe site-uri de știri.
Pe grupuri de Facebook au circulat și fotografiile ce ar fi servit drept dovezi că România s-ar pregăti să intervină militar în regiunea transnistreană în cazul unei escaladări a situației în timpul alegerilor, fals având drept sursă mai multe canale anonime de Telegram, care făceau trimitere la un articol al publicației poloneze Myśl Polska și despre care Mediacritica a avertizat anterior.
O altă oportunitate de a împacheta mesajul că un conflict ar bate la ușă pentru Moldova a fost comunicatul biroului de presă al serviciul extern rus, care a afirmat că „Europa se pregătește să ocupe Moldova”, cu „concentrarea forțelor NATO în România”, un „desant” în regiunea Odesa „pentru a intimida Transnistria” și chiar „sosirea primei grupe de militari francezi și britanici la Odesa”. Mesajul anunță o „posibilă intervenție” inclusiv în contextul pretinselor alegeri din 30 noiembrie în regiunea transnistreană, vrând să transforme zvonurile în „calendar” al escaladării și proiectând asupra Bruxelles-ului intenția de „a păstra Moldova cu orice preț”.
COMENTARIILE CA FACTOR DE AMPLIFICARE
Cele puțin peste 3.300 de postări identificate în cadrul monitorizării perioadei 15-28 septembrie au adunat aproape 23.500 de comentarii, iar într-o pătrime dintre ele s-au regăsit indici de dezinformare și perpetuare a mesajelor toxice, ceea ce înseamnă aproximativ patru comentarii cu un fir narativ manipulativ pentru fiecare postare marcată. Astfel, comentariile nu doar reflectă, ci și întăresc anumite perspective creionate în postări și fac asta prin repetarea sloganurilor, prin extinderea narațiunilor geopolitice și prin normalizarea vocabularului de tip „dictatură” sau „fraudă”.
Una dintre tendințele observate este polarizarea puternică, încadrată semnificativ în falsa dilemă „Noi versus Ei” sau „pro versus anti”. Comentariile se rezumă adesea la mesaje scurte, repetate, apel la acțiune de tipul „votăm masiv…”, „jos cu…”, și mult mai puțin arată a dezbatere argumentată. Exemple: „Jos cu trădătorii! Votăm masiv ca să nu ne fure iar!”; „Niciodată și nimănui să nu permiteți să-și bată joc de Moldova și de neamul moldovenesc ortodox”; „Să ne apărăm țara, neamul și credința ortodoxă!”.
Pe de altă parte, un volum consistent de comentarii sunt contextualizate geopolitic: UE, NATO, război, Rusia/Kremlin. Ele leagă direct alegerile de teme de securitate și identitate, deseori cu etichetări („naziști”, „propagandă”, „trădători”) și acuzații de „subordonare” către Vest. Exemple: „Este doar propaganda lor! Deschideți ochii, nu vă lăsați manipulați!”; „Ne manipulează cu UE și NATO ca să ne vândă țara”.
În plus, comentariile reiau frecvent etichete precum „dictat/dictatură”, „minciună”, „furat”, „manipulat”, „corupție”. Autoritățile și instituțiile statului sunt prezentate drept „captive” și „abuzive”, iar procesul electoral drept „o mascaradă”. Aceste mesaje validează neîncrederea deja setată în postări. Exemple: „Jos cu dictatura galbenă! Ne-au mințit și au furat destul!”; „Cenzură peste tot, televiziunile lor mint de dimineață până seara”; „Fraudă pe față! Voturile noastre ajung la ei, totul e o mascaradă”.
ATMOSFERA PE FACEBOOK ÎN ZIUA TĂCERII ȘI DUMINICA SCRUTINULUI
Analiza paginilor și grupurilor în weekendul alegerilor arată că sâmbăta a fost și pe Facebook o zi a tăcerii pentru actorii implicați în cursă. Cu unele excepții, principalele partide și lideri de formațiuni s-au abținut de la agitația electorală masivă. Anumite mesaje au transmis în schimb surse media afiliate politic, prin citarea diferitor politicieni în știri și alte materiale, distribuite printre informații generaliste despre scrutinul de duminică, ultimele pregătiri ale autorităților etc. Pagina de Facebook a fostului post de televiziune TV6 a fost cea mai activă sursă dintre toate.
Dezinformarea s-a amplificat însă în ziua votului. Jumătate din numărul total al postărilor tematice identificate pe sursele analizate în cele două zile conțineau narațiuni de dezinformare, distribuite predominant duminică și concentrate pe două aspecte majore: fraudă la urne și îngrădirea votului în Transnistria.
În ziua alegerilor, narațiunea despre împiedicarea votului pentru locuitorii din regiunea transnistreană a fost împinsă ca un fir roșu prin „drepturi încălcate” și „acces blocat”, combinând acuzații de restricții logistice cu exemple de dificultăți punctuale, menite să sugereze o strategie coordonată. Postări proeminente au invocat încă de dimineață „obstacole sistemice” și „drepturi restrânse ale cetățenilor” care făceau trimitere la măsuri precum „reducerea numărului de secții de votare de la 30 la 12” și „limitarea numărului de buletine de vot la 23.000”. „Așa lucrează resursele administrative ale autorităților din Moldova vecină”, potrivit unora dintre concluzii. Narațiunea s-a alipit apoi de incidente locale, cu acuzații directe la adresa unor entități: „Poliția Florești împiedică votul alegătorilor din Transnistria. Democrație!”, în timp ce cifrele intermediare ale prezenței au fost folosite drept „dovadă” a descurajării: „Potrivit datelor CEC, până la ora 15:00 abia de au votat 8.260 de locuitori din regiunea transnistreană”.
Au fost exploatate cazurile de alertă cu bombă, când „zeci de persoane au rămas blocate timp de câteva ore pe podul peste râul Nistru, între Râbnița din Transnistria și Rezina din Moldova”, schimbarea adreselor secțiilor de votare și verificarea amănunțită a cetățenilor. Discursul a fost întărit de declarația așa-numitului minister al afacerilor externe al autoproclamatei regiuni, redistribuită de mai multe surse și pe mai multe grupuri, despre „încercările de limitare a drepturilor locuitorilor”: „Până în prezent, constatăm fapte flagrante de extindere a măsurilor restrictive, multe dintre ele fiind deja utilizate împotriva transnistrenilor în cadrul proceselor electorale de anul trecut din Moldova vecină”.
În ansamblu, aceste mesaje au transformat o serie de dificultăți logistice și episoade controversate într-o idee unică despre votul „ținut la distanță” — transnistrenilor li se refuză, programatic, participarea egală la scrutin.
În paralel, s-a sugerat în multiple instanța despre fraudarea votului. În nucleul acestei narațiuni se află ideea că procesul este viciat la firul ierbii: observatori ținuți la ușă, buletine „ascunse”, „cumpărare de voturi” și proceduri aplicate arbitrar. Mesajul reinterpretează episoade izolate ca dovezi ale unui mecanism organizat, sugerând că rezultatul e dinainte „aranjat”. În acest registru au fost publicate afirmații precum: „Scandal la alegeri: observatorii nu sunt lăsați să intre în secțiile de votare. (…) Președinții secțiilor de votare din străinătate blochează posibilitatea observării…” sau observații cu miză de culpabilizare politică: „…după alegeri, politologii vor avea probabil de făcut o treabă murdară și dură”. În contrast, unele surse afiliate politic au încercat să manipuleze pe marginea „cozilor imense” la cele două secții de votare de la Moscova versus lipsa buletinelor de vot, pe care s-ar fi plâns cetățenii.
Mesajul fondatorului Telegram, Pavel Durov — în care afirmă că serviciile de informații franceze i-au cerut să cenzureze anumite canale din Republica Moldova — a fost rapid instrumentalizat, alimentând narațiuni despre interferențe externe și cenzură, în special prin comentarii.
În aceeași seară, legitimitatea procesului electoral a fost pusă sub semnul întrebării înainte ca numărătoarea voturilor să fie încheiată. Sursa inițială a liniei de contestare a fost Igor Dodon, unul dintre liderii Blocului Electoral Patriotic: „Mâine, la ora 12:00 (…) vom organiza un protest în fața sediului CEC”, l-au citat mai multe surse. Ulterior, mesajul a fost întărit prin declarația că „rezultatele sunt falsificate. (…) Vom organiza un protest pașnic și vom apăra victoria”.
