Într-un context în care copiii intră în contact cu tehnologiile digitale încă din primii ani de viață, iar consumul de conținut media începe înainte de școală, alfabetizarea informațională în grădinițe devine o prioritate de politici publice. În Republica Moldova, acest obiectiv este parte a Planului interministerial de alfabetizare informațională și media (AIM), semnat, în anul 2024, de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Ministerul Culturii (MC), fiind un document elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
După integrarea treptată a educației media în învățământul gimnazial și liceal, anul 2025 a marcat extinderea intervenției către educația timpurie, printr-un set de acțiuni instituționale, curriculare și metodologice. Potrivit autorităților, procesul de integrare a competențelor AIM în educația preșcolară a fost structurat în mai multe etape succesive.
În octombrie 2025, MEC a aprobat constituirea unui grup de lucru interinstituțional, dedicat integrării AIM în educația timpurie. Ulterior, în decembrie 2025, a fost aprobat Conceptul privind integrarea dezvoltării abilităților de alfabetizare informațională și media în curriculumul pentru învățământul preșcolar. În paralel, în perioada noiembrie–decembrie 2025, a fost elaborat Ghidul metodologic destinat cadrelor didactice, care oferă instrumente concrete pentru integrarea educației media în activitățile zilnice din grădiniță.
Potrivit datelor ministerului, în martie 2026, 66 de cadre didactice au participat la activități de formare pentru pilotarea ghidului, iar între 23 martie – 15 iunie 2026, acesta urmează să fie testat în 13 instituții de educație timpurie din Chișinău, Bălți și din raioanele Drochia, Fălești, Ialoveni și Strășeni.
DE CE EDUCAȚIE MEDIA LA VÂRSTE ATÂT DE FRAGEDE?
Documentele elaborate de MEC pornesc de la realitatea că expunerea copiilor la media nu mai poate fi amânată până la vârsta școlară.
Ghidul metodologic subliniază necesitatea intervenției timpurii: „Conținutul reflectă nevoile actuale ale sistemului educațional, […] argumentând necesitatea intervenției timpurii […] prin joc, explorare, experiență directă, dialog”. Totodată, documentul atrage atenția asupra vulnerabilității copiilor mici în fața conținuturilor media: „Cei mici nu au încă mecanismele cognitive de apărare și filtrare pe care le are un adult”, ceea ce face ca dezvoltarea gândirii critice încă din grădiniță să fie „vitală”.
Un element important al noii abordări este schimbarea de paradigmă în raport cu tehnologia. „Astăzi, obiectivul principal al cadrelor didactice și al părinților nu mai este acela de a elimina ecranele, ci de a le integra în viața copiilor în mod intenționat, responsabil și echilibrat, având la bază cele mai recente cercetări din psihologia dezvoltării și neuroștiințe”, este precizat în Ghid. Integrarea AIM în educația timpurie nu înseamnă lecții teoretice, ci activități adaptate nivelului de dezvoltare al copiilor. Potrivit Ghidului, accentul este pus pe dezvoltarea unor abilități de bază precum recunoașterea imaginilor și simbolurilor media, diferențierea între real și imaginar, exprimarea opiniilor despre conținuturi vizuale sau audio, utilizarea responsabilă a tehnologiilor.
ROLUL PĂRINȚILOR ȘI AL EDUCATORILOR
Ghidul acordă un rol central familiei în dezvoltarea competențelor media. „Educația pentru AIM în familie reprezintă primul și cel mai constant cadru în care copilul învață să interacționeze cu informația, tehnologia și mediile digitale. Familia influențează atât comportamentele digitale, cât și atitudinile față de utilizarea responsabilă a tehnologiei, contribuind decisiv la formarea competențelor media încă din primii ani de viață”, se arată în document.
În același timp, succesul implementării depinde de pregătirea cadrelor didactice, motiv pentru care formarea continuă a educatorilor este o componentă esențială a planului.
Un alt element inovator este accentul pus pe participarea activă a copiilor în spațiul media. Ghidul recomandă ca educația media „să nu se limiteze la consumul critic, ci să includă și capacitatea de a crea conținut informațional în mod responsabil”. Astfel, chiar și la vârste preșcolare, copiii sunt încurajați să creeze mesaje simple, să interpreteze imagini și să-și exprime ideile.
Anterior, experta în educație media Natalia Grîu a prezentat, pentru Mediacritica, exemple de bune practici din alte țări care au reușit să integreze competențe de educație media în grădinițe.
„Experiența țărilor europene cu un nivel înalt de competențe media, precum Suedia, Finlanda sau țările baltice, demonstrează că o premisă importantă este începerea de la o vârstă timpurie a procesului de alfabetizare media – termen indicat atunci când vorbim de copiii de vârstă preșcolară, deci din grădiniță. Un exemplu relevant pentru Republica Moldova este și experiența Ucrainei unde, cu suportul Academiei Presei Ucrainene, au fost dezvoltate patru ghiduri pentru diferite categorii de vârstă a copiilor de grădiniță, începând cu vârsta de trei-patru ani. Din anul 2017, ghidurile au fost pilotate în anumite regiuni (Harikov, Odessa) și astăzi sunt utilizate la scară națională. Prin urmare, în cheia recomandărilor Consiliului Europei cu privire la formarea competenței media în cadrul formal (grădinițe, școli, universități), este necesar să fie dezvoltat un cadru curricular pentru învățământ preșcolar, ghiduri și programe comprehensive de formare în domeniul educației media pentru educatori, metodiști și cadrele de conducere din cele peste 1.400 de grădinițe. La această etapă, un subiect critic este lipsa programelor inițiale și de formare continuă pentru educatori, or dezvoltarea culturii media a acestora va avea un impact benefic direct asupra copiilor și părinților”, ne-a explicat Natalia Grîu.
