Polarizarea, neîncrederea și diviziunile sociale sunt realități tot mai vizibile în Republica Moldova. În ediția din luna martie a Podcastului cuMINTE, Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a explicat de ce societatea moldovenească devine tot mai vulnerabilă la polarizare și cât de mult depinde această tendință de nivelul real al coeziunii sociale.
Potrivit ei, răspunsul la întrebarea dacă este „simplu” să divizezi o societate este direct: „Atunci când nu există o unitate foarte bine consolidată și când solidaritatea nu este formată, este foarte ușor să influențezi și să polarizezi”.
Potrivit ei, noțiunea de coeziune socială este adesea înțeleasă greșit. Ea nu presupune ca oamenii să gândească la fel, ci, dimpotrivă, reprezintă capacitatea de a accepta diferențele. „Coeziunea socială există atunci când noi suntem diferiți, avem valori diferite, dar ne acceptăm unii pe alții și cooperăm”, a subliniat invitata. Această capacitate de acceptare este însă limitată în Republica Moldova, unde diferențele — fie ele lingvistice, politice sau identitare — sunt frecvent transformate în linii de divizare. Într-o societate coezivă, diversitatea este integrată, într-una fragilă, ea devine sursă de conflict.
POLARIZAREA, ADESEA CONSTRUITĂ ARTIFICIAL
Unul dintre cele mai relevante exemple este criteriul lingvistic. Deși discursul public și politic insistă asupra diviziunii dintre vorbitorii de română și cei de rusă, datele arată contrariul. „Gradul de acceptare față de persoanele vorbitoare de rusă este destul de înalt. Asta arată că această polarizare este creată artificial, la nivel de retorică”, a explicat Natalia Covrig.
Ea atrage atenția că narațiunile de tip „noi versus ei”, frecvent utilizate în spațiul public, simplifică realitatea și alimentează percepții eronate. Acestea sunt amplificate mai ales în perioadele electorale, când discursul devine mai tensionat și mai polarizant.
În ultimii ani, suprapunerea mai multor crize cum ar fi pandemia, dificultățile economice, războiul din Ucraina a accentuat vulnerabilitatea societății. Un exemplu relevant este reacția față de refugiații ucraineni. „Societatea s-a divizat între cei care susțineau sprijinirea refugiaților și cei care considerau că nu avem resurse pentru asta. Faptul că ne-am polarizat pe un subiect atât de sensibil arată cât de fragilă este coeziunea”, a menționat invitata.
Totodată, Natalia Covrig subliniază rolul decisiv al discursului politic și mediatic în formarea opiniei publice. Monitorizările din campaniile electorale recente arată utilizarea frecventă a discursului de ură, inclusiv împotriva femeilor, persoanelor LGBT+ sau altor grupuri vulnerabile. „Narațiunea publică influențează inevitabil opinia publică. În momentul în care creezi o percepție eronată despre un grup, oamenii vor tinde să îl respingă”, a explicat ea.
Întrebată cum se construiește coeziunea, experta s-a referit la eforturile constante la toate nivelurile: instituțional, comunitar și individual. „Nu ar trebui să existe «noi» și «ceilalți». Ar trebui să existe doar «noi», care suntem diferiți, dar capabili să cooperăm”, a conchis ea.
