Discursul de ură și discriminarea împotriva romilor rămân fenomene persistente în Republica Moldova, alimentate atât de prejudecăți sociale, cât și de lacunele de reglementare și de vulnerabilitățile informaționale ale publicului. Concluziile se regăsesc atât în nota analitică „Incluziunea care întârzie”, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cât și în cercetările Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) privind consumul media al grupurilor vulnerabile, care arată că romii sunt expuși în mod disproporționat la dezinformare și conținut manipulativ.
De Ziua Internațională a Romilor, marcată anual pe data de 8 aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a lansat o notă analitică care scoate în evidență inegalitățile persistente structurale profunde cu care populația romă se confruntă în Republica Moldova.
Analiza confirmă că romii se numără printre principalele grupuri vizate de discursul de ură, inclusiv în mediul online. Deși au existat unele progrese legislative, reglementarea rămâne fragmentată, iar sancționarea este limitată în afara contextului electoral.
„Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU, în observațiile concluzive din aprilie 2026, și-a exprimat preocuparea față de prevalența continuă a discursului de ură și a infracțiunilor motivate de ură în Republica Moldova, inclusiv online, care vizează în mod special romii, și a constatat că motivațiile de prejudecată nu sunt luate în considerare sistematic de la începutul investigațiilor. Comitetul a recomandat statului să asigure investigarea aprofundată a infracțiunilor motivate de ură, monitorizarea eficientă prin colectarea sistematică de date și combaterea discursului de ură online în cooperare cu platformele digitale”, se arată în nota analitică a CPD.
Autorii notei analitice recomandă factorilor de decizie să „consolideze mecanismele de prevenire și sancționare a discursului de ură, inclusiv în mediul online”.
„Pentru a asigura un cadru coerent și aplicabil, se propune modificarea Codului contravențional pentru a institui răspunderea pentru discursul de ură în afara contextului electoral, aplicabilă oricărui autor, cu definiri corelate între Codul contravențional și Codul serviciilor media audiovizuale; elaborarea instrucțiunilor operaționale interne pentru Poliție și Procuratură privind detectarea, documentarea și probarea conținutului online, inclusiv colectarea și conservarea probelor digitale, cooperarea cu platformele și utilizarea expertizei IT”, se precizează în analiză.
„Inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Republica Moldova trebuie să prioritizeze colectarea datelor corecte și să finanțeze adecvat programele de incluziune pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă,” a precizat autoarea notei analitice, Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Un studiu publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent în iulie 2025 despre „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media” arată că romii manifestă un comportament de informare echilibrat: 27,7% folosesc două surse, iar alți 27,7% consultă trei. Cu toate acestea, doar 18,8% accesează peste trei surse. Încrederea se sprijină pe sursele directe (35,7%), confirmarea de la persoane cunoscute (37,5%) și, într-o mai mică măsură, pe surse oficiale (33,9%). Totodată, 53,6% dintre ei consideră mass-media o sursă de manipulare. Doar 64,3% sunt „total de acord” că e important să distingă știrile false, iar 11,6% nu au o părere.
De asemenea, deși au acces la informațiile oferite de presă, persoanele vulnerabile și marginalizate precum bătrânii, romii sau refugiații sunt expuse unui volum mare de informații false ori care manipulează, pentru că accesul la sursele media nu asigură și înțelegerea informației pe care o consumă. Potrivit studiului, accesul grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate la sursele de informare din presă în condițiile unui nivelul scăzut de educație media le limitează să beneficieze de informații de calitate, verificate și îi expune la un volum mare de informație falsă, care manipulează.
„Persoanele intervievate au raportat un nivel scăzut de alfabetizare media în rândul grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate pe care le reprezintă. Conform relatărilor, grupurile analizate (preponderent persoanele în etate, persoanele din mediul rural, persoanele de etnie romă) oferă credibilitate mare informației furnizate de prieteni, cunoscuți, lideri locali, fără a o verifica suplimentar; percep ca adevăr absolut orice informație media din online; nu dețin suficiente cunoștințe despre cum să verifice informația din presă, chiar dacă au o bănuială că ar putea fi falsă”, mai era precizat în cercetarea CJI.
