Reforma „Restart în educație”, lansată de autorități în această vară, nu s-a trecut fără un flux consistent de mesaje tendențioase în spațiul informațional online. Monitorizarea mai multor canale publice de Telegram arată că, pe lângă dezbateri de opinii și critici legitime, discuțiile despre reorganizarea administrării școlilor sau închiderea instituțiilor cu puțini elevi au fost însoțite de interpretări, speculații, acuzații nedemonstrate și scenarii alarmiste. Subiectul a servit drept prilej și pentru a readuce în atenția publică narațiuni mai vechi privind distrugerea educației, depopularea satelor, controlul politic în școli și folosirea cadrelor didactice drept electorat util.
CONTEXT
În primăvara anului 2026, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat despre lansarea reformei „Restart în educație”, care propune o schimbare amplă a modului de administrare a învățământului general din Republica Moldova. Elementul central al reformei este înlocuirea actualelor direcții, secții și departamente raionale și municipale de învățământ cu Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE). Aceste structuri, subordonate direct MEC, ar urma să preia atribuțiile de administrare a școlilor, în timp ce grădinițele și alte instituții de educație timpurie, precum și activitățile extrașcolare ar rămâne în gestiunea autorităților publice locale. Potrivit ministerului, schimbarea urmărește consolidarea capacității administrative a sistemului, reducerea deficitului de personal și a birocrației, digitalizarea proceselor, profesionalizarea managementului și distribuirea mai eficientă și echitabilă a resurselor, astfel încât calitatea educației să depindă într-o măsură mai mică de localitatea în care învață copilul. Susținătorii reformei invocă, de asemenea, necesitatea depolitizării managementului educațional și diminuarea dependenței structurilor de învățământ de factorul politic local.
Proiectul a fost discutat în cadrul mai multor consultări publice, inclusiv cu reprezentanții autorităților locale. La 22 iulie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind reforma, iar la 30 iulie, Parlamentul l-a votat în prima lectură, fiind prevăzut ca transferul administrării instituțiilor către noul sistem să înceapă din 2027.
Inițiativa a provocat însă și opoziție, în special la Chișinău. Bunăoară, primarul Ion Ceban și reprezentanți ai administrației municipale au criticat reforma, susținând că aceasta ar centraliza excesiv sistemul și ar crea premise pentru politizarea administrării școlilor. Totodată, la mijlocul lunii iulie, peste 400 de reprezentanți ai comunității educaționale din Capitală au susținut un apel pentru organizarea unui referendum consultativ local înainte de adoptarea proiectului de către Guvern. Federația Sindicală a Educației și Științei a adoptat o poziție mai prudentă, insistând că asemenea schimbări administrative trebuie realizate prin consultări reale cu cadrele didactice, managerii și reprezentanții salariaților. Divergențele au rămas vizibile și în august, iar MEC a propus amânarea aplicării unor prevederi până în 2028 în Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia, invocând motive diferite pentru fiecare regiune, inclusiv opoziția municipalității chișinăuiene față de noul model și necesitatea unei perioade suplimentare de pregătire.
| CE AM ANALIZAT Au fost analizate postările distribuite pe canale publice de Telegram, între 15 iulie – 15 august 2026, la tematica Educație și sistem educațional. În acest sens au fost folosite următoarele cuvinte-cheie: reformă învățământ/реформа образования, Restart, Perciun/Перчун. După căutări specifice în cele 917 canale de Telegram din Moldova, înregistrate pe platforma Telemetr.io, am identificat 1.502 postări în limbile rusă și română. Au fost luate în considerare doar postările în care Educația și sistemul de învățământ erau subiect central sau secundar relevant. De remarcat că pentru termenii Perciun și Перчун au fost identificate cele mai multe postări (870), cu precădere în limba rusă, dar nu toate au fost relevante studiului de caz. În total, postările au acumulat peste 2,5 milioane de vizualizări timp de o lună și au fost redistribuite de 10.098 de ori în perioada de monitorizare. În principal, postările au fost publicate pe canale anonime și canale pseudo-media, dar și canale cu tematică regională (Găgăuzia și regiunea transnistreană). Cele mai active canale în sensul acestei monitorizări au fost: –Telegraph Moldova; – „Первый в Молдове” Новости; – KP Moldova; – Casa de Nebuni; – Нетипичная Молдова NEWS. |
CELE MAI FRECVENTE NARAȚIUNI IDENTIFICATE
Critica legitimă versus narațiunile manipulative
O observație importantă care se desprinde din analiza postărilor ține de faptul că discursul critic de pe Telegram referitor la reforma „Restart în educație” nu poate fi redus în întregime la intenții de manipulare. O parte dintre postări formulează întrebări legitime cu privire la necesitatea, mecanismele și potențialele consecințe ale reformei. Este vorba bunăoară de criteriile după care vor fi reorganizate instituțiile, accesul copiilor din localitățile mici la educație, aspectele financiare, deficitul de cadre didactice, felul în care va putea fi măsurat succesul reformei. În mai multe cazuri, aceste probleme sunt prezentate fără a atribui neapărat autorităților intenții ascunse ori premeditate și pornesc de la riscuri care merită a fi dezbătute public. În paralel însă, aceleași teme sunt amplificate în unele postări prin formulări categorice, apel la frică, interpretări speculative sau politizare nejustificată.
Tema 1. Închiderea școlilor și viitorul satelor
Un număr semnificativ dintre postările analizate au ca subiect reducerea numărului instituțiilor de învățământ, în special în localitățile rurale, fie cu trimitere la statisticile ultimilor ani, fie speculându-se cu privire la viitor – „țara discută închiderea a încă 72 de școli”. Cu acest prilej, se readuce în vizor manipularea legată de accesul la educație, eșecul în transportarea elevilor, plecarea familiilor tinere și accelerarea depopulării satelor. O parte dintre postări plasează „Restart în educație” într-un context mai amplu al reformelor din ultimii ani din domeniu. Sunt invocate diminuarea numărului de școli și universități, comasarea instituțiilor de învățământ superior și reorganizarea unui colegiu din Strășeni, iar toate aceste evoluții sunt prezentate ca manifestări ale aceleiași politici de „optimizare”.
Narațiune: „Optimizarea” înseamnă distrugerea sistemului educațional
- „Numiți-o cum vreți – reformă, transformare, comasare, optimizare – în realitate este distrugerea sistemului de educație și de dezvoltare a tinerelor generații.” (Moldova adevărată)
- „În timp ce PAS vorbește despre modernizarea sistemului educațional, țara este pregătită pentru închiderea altor 72 de școli.” (Подслушано в Молдове)
- „În anii guvernării PAS, în Moldova au rămas cu 82 de școli mai puțin, iar numărul universităților s-a redus de la 27 la 16. (…) În schimb, numărul birocraților și cheltuielile guvernamentale sunt în creștere. Acesta și ar putea fi unul dintre motivele pentru care oamenii de fapt fug din țară, satele se golesc și școlile se închid.” (Molva)
- „E ciudat ce se întâmplă în țara noastră: toate reformele ajung să însemne optimizări, tăieri și reduceri.” (Molva)
- „Duș rece în loc de standarde europene: ce se ascunde în spatele discuțiilor despre educația europeană.” (Молдавский Крот)
- „În ultimii cinci ani au fost comasate sau lichidate mai multe universități, inclusiv singura instituție universitară sportivă și singura universitate agrară din țară. Reorganizarea instituțiilor superioare de învățământ se realizează cu scopul înstrăinării ulterioare a proprietății acestora.” (Партия социалистов РМ)
- „Dacă educația este într-adevăr una dintre prioritățile statului, de ce primul pas este reducerea numărului instituțiilor de învățământ?” (Insider Moldova)
- „De ce economisirea începe tocmai de la școli?” (Бельцы 24)
- „Pe hârtie – standarde europene, în realitate – condiții inumane.” (Gagauznews)
Narațiune: Închiderea școlii duce la depopulare și „moartea” satului
- „Școala este ultimul punct de sprijin care ține familiile tinere în localitate. Dispare o școală – dispar și oamenii. După copii pleacă părinții, iar apoi satul însuși se golește.” (Gagauznews – Новости для Гагаузии)
- „Școala într-o localitate este inima ei. Când se închide școala, moare și localitatea.” (Новости Гагаузии – Главное)
- „Nu mai există școală – familiile tinere încep să plece. Iar de aici până la dispariția satului nu mai este mult.” (Подслушано в Молдове)
- „Sub frumosul cuvânt «optimizare» se ascunde tot mai des o simplă reducere a cheltuielilor. Numai că pentru această economie vor plăti nu funcționarii, ci copiii, părinții și locuitorii satelor moldovenești.” (Подслушано в Молдове)
- „Autoritățile vorbesc despre eficiență și reformare. Dar este oare privarea satelor de școli și obligarea copiilor să petreacă o parte semnificativă a zilei într-un autobuz școlar cu adevărat o reformă adecvată?” („Большая игра” маленькой Молдовы)
Tema 2. Centralizarea administrării școlare
Al doilea nucleu tematic ține de trecerea administrării școlilor către structurile teritoriale ce vor fi în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Pe lângă postările în care se discută problema instituțională propriu-zisă, unele insistă pe presupuse motivații politice ale inițiativei.
Narațiune: Reforma concentrează excesiv decizia asupra educației la nivel central
- „Prin urmare, reforma Ministerului Educației este, în esență, aceeași optimizare infamă pe care PAS o urmărește în toate domeniile, concluzionează politologii. În numele economiilor bugetare, guvernul elimină efectiv autonomia municipală și sute de instituții sociale, ceea ce, în mod firesc, îi afectează pe cetățenii obișnuiți” (Молдавский Крот)
- „De altfel, autoritățile locale vor rămâne responsabile pentru clădirile școlare. Asta înseamnă că Perciun își asumă controlul politic, dar lasă toate costurile financiare pentru întreținerea infrastructurii în seama autorităților locale. Cum s-ar spune, să plătească raioanele pentru capriciile regimului Maia Sandu. Convenabil, nu-i așa?” (Гений Карпат)
- „Administrarea școlilor trebuie să rămână în competența autorităților locale, deoarece anume acestea cunosc cel mai bine necesitățile comunităților lor.” (Новости Гагаузии – Главное)
- „Sub lozincile descentralizării, la noi, nu se știe de ce, se centralizează tot ce se poate: deciziile, controlul și, se pare, însăși responsabilitatea.” (Молдавская политика)
Narațiune: Centralizarea urmărește instaurarea controlului politic asupra școlilor
- „PAS, prin persoana lui Dan Perciun, pune mâna pe toate școlile.” (Нетипичная Mолдова NEWS)
- „Școala nu trebuie să fie o filială a partidului de guvernământ, iar educația nu trebuie să devină un instrument de control politic.” (Блокнот Молдова)
- „Setea uimitoare de putere absolută asupra fiecărei școli din țară.” (Мир Гагаузии. Новости Молдовы.)
- „De fiecare dată am avertizat că scopul acestei guvernări este să lichideze instituțiile de învățământ din mediul rural și să subordoneze sistemul educațional unui singur partid.” (Партия социалистов РМ)
Narațiune: Profesorii sunt transformați într-o resursă electorală pentru PAS
- „Doar dacă acest lucru nu se face pentru ca PAS să-și asigure încă o pârghie electorală – subordonarea colectivelor pedagogice, pentru ca acestea să voteze corect.” (Sputnik Молдова 2.0; Sputnik Молдова)
- „Asta dacă nu cumva lucrul acesta se face pentru ca partidul de guvernământ să-și asigure încă o pârghie electorală, adică o subordonare a pedagogilor să voteze corect.” (Triunghiul basarabean; Sputnik Moldova; Sputnik Moldova 2.0)
- „După porcăriile pe care le-a făcut în ultima perioadă PAS, credem că anume acesta este scopul: influențarea votului cadrelor didactice.” (Triunghiul basarabean; Sputnik Moldova; Sputnik Moldova 2.0)
Tema 3. „Distrugerea” educației ca intenție deliberată a guvernării
În mai multe postări, discuția se îndepărtează de la analiza mecanismelor reformei și se mută în jurul ministrului Educației, Dan Perciun, sau al partidului de guvernământ, care și-ar fi propus drept obiective să înrăutățească mersul lucrurilor din învățământ.
Narațiune: Dan Perciun și PAS „distrug” sistemul educațional
- „Dan Perciun, unul dintre cei mai devotați aliați ai Maiei Sandu, este principalul gropar al educației noastre.” (Moldova adevărată)
- „Minus încă o instituție de învățământ. PAS continuă distrugerea sistemului educațional din Moldova.” (Реальный Кишинев; Канал5)
- „Sub pretextul reformei, autoritățile distrug instituțiile de învățământ.” (Владимир Односталко)
- „Reformarea în stilul «galbenilor» înseamnă asta. În țările normale scopul reformelor este îmbunătățirea vieții cetățenilor; la noi – să-i ofere PAS posibilitatea să bage ceva în buzunar.” (WTF Moldova?!)
- „De fiecare dată am avertizat că scopul acestui guvern este lichidarea instituțiilor de învățământ din zonele rurale și subordonarea sistemului de învățământ unui singur partid.” (Партия социалистов РМ)
Narațiune: Reforma urmărește și controlul ideologic al elevilor
- „PAS, prin Dan Perciun, pune mâna pe toate școlile. Ca elevilor să le sară de pe limbă afirmațiile «echilibrate» despre Antonescu și Hitler?” (Нетипичная Mолдова NEWS)
- „Fiecare profesor din țară trebuie să-i fie subordonat personal lui Perciun, să blesteme «regimul comunist totalitar» și să-l glorifice pe Antonescu.” (Солдат Победы (Петрович))
Tema 4. Conectarea reformei educației cu probleme fără legătură directă
Mai multe postări extind cadrul de la învățământ către salariile unor funcționari, costul energiei, prețurile, spitalele, poliția, criminalitatea, propaganda sau finanțarea aparatului de stat, deși între acestea nu există o legătură cauzală directă.
- „Ministerul Educației se pregătește să închidă încă 72 de școli ca parte a celei mai recente reforme a sistemului educațional. Ce vedem astăzi în Moldova sub guvernarea PAS? Școlile se închid, oamenii sunt îndemnați să economisească energie, iar prețurile la alimente, utilități și alte bunuri esențiale cresc constant. În loc ca țara să se dezvolte, cetățenii se confruntă cu restricții și cheltuieli din ce în ce mai mari.” („Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Sub pretextul reformei educației, școlile se închid; reforma sistemului de sănătate duce la închiderea unor departamente și a unor spitale întregi.” (WTF Moldova?!)
- „Regimul PAS iubește să vorbească despre reforma educației și valorile europene, dar statul a eșuat într-o sarcină mult mai fundamentală: creșterea unor copii capabili să trăiască printre semeni. Prima generație, crescută într-o atmosferă de impunitate, a devenit deja părinți. Acum, o a doua generație crește, adoptând același model: agresivitate, alcool, grosolănie și convingerea că nu vor exista consecințe grave.” (Gagauznews)
TEHNICI ȘI STRATEGII
Dincolo de identificarea narațiunilor propriu-zise, este relevantă observarea strategiilor și tehnicilor utilizate pentru a obține mesaje cât mai persuasive și cu impact.
- Recurgerea la pseudojurnalism sau pseudoinformare. Unele postări pornesc de la cifre, declarații, exemple concrete ori formule aparent neutre de tipul „autoritățile intenționează”, „potrivit datelor” sau „reforma presupune”, ceea ce le conferă aparență factuală și credibilitate. Este vorba de conținut care imită forma unui produs jurnalistic. Dar, ulterior, aceste informații sunt amestecate cu interpretări speculative, concluzii categorice și acuzații nedemonstrate, precum existența unui scop electoral, intenția de a „distruge” sistemul educațional sau de a subordona politic profesorii. Astfel, publicului i se oferă impresia că primește o relatare jurnalistică, că este informat.
- Încadrarea semantică negativă. Termeni precum „reformă”, „optimizare”, „reorganizare” și „modernizare” sunt puși între ghilimele sau precedați de calificative precum „așa-numita”, ceea ce vrea să transmită ideea că, în timp ce autoritățile spun „reformă/optimizare”, în realitate ar exista „închidere/lichidare/distrugere”. În alte cazuri, ghilimelele sunt folosite cu scop de ironizare („Reforma «de succes» a educației”).
- Construirea „dușmanului intern”. Reforma, deși presupune acțiuni desfășurate de Parlament, Guvern, minister, autorități locale și diferite structuri administrative, este frecvent redusă la figura unui singur ministru sau a unui partid pe post de „vinovați”. Astfel există riscul ca o reformă administrativă complexă să fie redusă la un conflict între populație și o persoană/forță politică.
- Apelul la frică. Este o tehnică clasică de manipulare, ilustrată în acest caz prin scenariile privind depopularea satelor: se închide școala → familiile tinere pleacă → dispare infrastructura → satul se depopulează → localitatea moare. Într-adevăr, astfel de riscuri pot constitui o preocupare legitimă, dar nu și atunci când ele sunt prezentate într-un stil alarmist, drept absolut inevitabile sau ca fapt împlinit.
- Folosirea imaginii copilului pentru amplificare emoțională. Efectele pretins negative ale reformelor din învățământ sunt uneori tratate prin prisma experienței copiilor: trezire foarte devreme, două ore pe drum, oboseală, pierderea timpului pentru familie, sport și odihnă. Repetarea și dramatizarea lor transformă copilul într-un vector emoțional: „De ce trebuie copilul să meargă în fiecare zi câte o oră într-un sens la altă școală? […] Numai drumul ia aproximativ două ore zilnic.” („Большая игра” маленькой Молдовы); „Câteva ore pe zi pe drum în loc de odihnă, sport sau pregătirea temelor.” (Подслушано в Молдове); „Iar pentru această economie nu vor plăti funcționarii, ci copiii, părinții și locuitorii satelor moldovenești.” (Подслушано в Молдове).
- Utilizarea tendențioasă a datelor statistice. În mai multe cazuri sunt invocate cifre privind reducerea numărului de școli și universități, plecarea profesorilor, veniturile acestora, școli cu puțini elevi etc. Utilizarea statisticilor conferă mesajelor aparență de obiectivitate și autoritate, dar nu și atunci când ele sunt prezentate selectiv, nu sunt analizate într-un context mai larg al realităților sociale sau economice din țară sau din regiune ori sunt transformate direct în dovada eșecului guvernării.
| Caz evident de manipulare: falsa contradicție prin omiterea contextului Pe 22 iulie, în ziua votării reformei „Restart în educație” de către Guvern, cel puțin cinci canale de Telegram au distribuit o postare în care au titrat: „Prima rebeliune împotriva lui Tofan? Perciun l-a sfidat public pe noul prim-ministru”. Potrivit textului: „La prima ședință de guvern, premierul Vasile Tofan a cerut reducerea numărului de agenții de stat. Cu toate acestea, aproape imediat după aceea, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat crearea Agențiilor Teritoriale de Educație. Astfel, chiar în prima zi de activitate a noului cabinet au fost făcute declarații contradictorii despre viitorul structurilor statului. Acest lucru nu pare deloc o coincidență…” Autorii juxtapun două informații – solicitarea verbală a premierului privind reducerea numărului agențiilor de stat și anunțul ministrului Educației despre crearea Agențiilor Teritoriale pentru Educație – și le prezintă ca fiind „declarații reciproc incompatibile”, deși nu demonstrează că cele două măsuri se contrazic efectiv. Și mai important, este omis contextul esențial: crearea agențiilor teritoriale făcea parte din reforma „Restart în educație”, fusese anunțată ca inițiativă încă din primăvară și era deja planificată pentru examinare, deci nu reprezenta o reacție a lui Dan Perciun la declarația noului prim-ministru. Prin această omisiune de context și prin asocierea tendențioasă a două evenimente care au coincis, postarea vrea să inducă o relație de cauzalitate și fals conflict. Textul servește ca exemplu de plasare în lumină negativă a ambilor politicieni vizați. La fel de tendențioasă este și formula de final – întrebarea despre „cine conduce de fapt Cabinetul de Miniștri”. |
AMPLIFICARE
Similar cazurilor anterioare în care Mediacritica a monitorizat platforma Telegram, și de această dată am identificat câteva tipare recurente de amplificare a mesajelor. În unele situații, o postare de pe un anumit canal este redistribuită la 1-5 minute de alte 5-10 canale. În alte situații, același text este publicat simultan de mai multe canale, la aceeași oră, sau textul este modificat ușor.
Redistribuirea unei postări la intervale foarte scurte, de către mai multe canale, precum și publicarea simultană a aceluiași text sau a unor versiuni ușor modificate poate să indice o sincronizare intenționată sau existența unor surse comune de conținut. Prin asemenea mecanisme crește probabilitatea ca mesajele să ajungă la un public cât mai larg. În plus, repetarea aceluiași mesaj pe mai multe canale poate avea și un efect de legitimare artificială: consumul unei informații din surse „diferite” poate crea impresia că ea este validă, chiar dacă, în realitate, provine din aceeași rețea.
POTENȚIAL IMPACT ȘI RISCURI
Este importantă sublinierea faptului că a critica o reformă nu reprezintă apriori manipulare. Întrebările despre transportul elevilor, efectele asupra comunităților rurale, criteriile de reorganizare, deficitul de profesoare și profesori sau necesitatea unor indicatori care să demonstreze creșterea calității educației sunt subiecte legitime de dezbatere publică. Manipularea intervine însă atunci când aceste probleme sunt folosite ca punct de plecare pentru concluzii categorice și alarmiste, fără dovezi. De exemplu, că scopul reformei este controlarea votului cadrelor didactice, „distrugerea Moldovei” și depopularea satelor ori subordonarea sistemului de către ministru și partid.
În așa caz, un prim risc ține de distorsionarea dezbaterii asupra unui subiect de interes public: de la analiza aspectelor concrete ale reformei se trece la interpretări setate pe conflict și polarizarea societății. În al doilea rând, ca și în cazul altor subiecte monitorizate anterior, insistența pe ideea că autoritățile ar urmări scopuri ascunse și distructive pentru țară poate afecta încrederea în capacitatea instituțiilor să implementeze politici publice în interesul societății.
Totodată, amplificarea artificială a mesajelor poate crea impresia că o anumită viziune este confirmată din mai multe surse și este larg acceptată în societate. În cazul unui domeniu destul de sensibil precum învățământul și starea sistemului educațional, această amplificare poate să consolideze percepția de criză acută și să descurajeze semnificativ o bună parte a societății să verifice dacă există un fundament factual pentru imaginea creionată sau nu.
Limitări
Monitorizarea a vizat doar canale publice de Telegram și s-a desfășurat pe o perioadă restrânsă, de o lună. De asemenea, nu toate postările analizate pot fi atribuite cu certitudine unor actori reali, iar unele conținuturi pot fi șterse sau modificate ulterior. Indicatorii de engagement de pe Telegram nu trebuie interpretați ca echivalenți cu impactul social, întrucât studiul de caz nu măsoară opiniile publicului sau efectele reale asupra acestuia. Prin urmare, rezultatele oferă o imagine de context asupra cazului analizat, dar nu pot fi generalizate automat la întregul spațiu informațional.
Victoria Dodon
