Siguranța online a copiilor și impactul mediului digital asupra sănătății mintale au fost discutate în cadrul unei conferințe internaționale desfășurate joi, 3 septembrie, la Chișinău. Oficiali și reprezentanți ai organizațiilor internaționale au vorbit despre riscurile asociate utilizării excesive a ecranelor, conținutului nociv și mecanismelor platformelor care urmăresc să capteze atenția utilizatorilor. În același timp, participanții au subliniat că soluțiile nu pot fi reduse la interdicții sau la responsabilizarea exclusivă a părinților.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul discuțiilor că siguranța copiilor și sănătatea lor mintală în era digitală reprezintă o prioritate și a pledat pentru o abordare care să nu transforme tehnologia într-un „dușman”, ci să-i învețe pe copii să o utilizeze responsabil. „Nu putem face acest lucru izolându-i de tehnologie. Trebuie să-i învățăm să o folosească inteligent, echilibrat și responsabil, să gândească critic și să folosească noile instrumente fără să devină captivi ai acestora”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a atras atenția și asupra faptului că responsabilitatea nu poate fi transferată integral asupra familiei. În opinia sa, este nevoie de implicarea școlii, sistemului de sănătate, autorităților, societății civile și companiilor care administrează platformele digitale. „Avem nevoie de sprijin practic pentru părinți și profesori, de proceduri clare pentru prevenirea și raportarea incidentelor și de acces rapid și confidențial la ajutor pentru copiii aflați în dificultate. În același timp, protecția trebuie integrată chiar în modul de funcționare a platformelor”, a spus șefa statului.
La eveniment a participat și Mirabela Grădinaru, soția președintelui român Nicușor Dan, care a insistat asupra sprijinului de care au nevoie familiile pentru a face față provocărilor din mediul online. „O mamă sau un tată nu poate fi în același timp părinte, profesor, psiholog sau expert în tehnologie. Nu este realist să ne așteptăm ca fiecare familie să țină pasul de una singură cu riscuri și cu schimbări pe care nici instituțiile și nici reglementatorii nu reușesc să le anticipeze”, a declarat Mirabela Grădinaru.
Ea a pledat pentru dezvoltarea alfabetizării digitale împreună cu alfabetizarea în domeniul sănătății mintale, astfel încât copiii să poată recunoaște conținutul nociv și comportamentele nesănătoase din mediul online. „Copiii trebuie să poată recunoaște conținutul dăunător, tiparele nesănătoase de comportament și să știe când ceva le afectează starea de bine”, potrivit ei.
Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a atras atenția asupra dezechilibrului dintre copii și marile platforme tehnologice, ale căror sisteme sunt proiectate să capteze și să mențină atenția utilizatorilor. „Lupta este asimetrică, pentru că aceste supercomputere luptă pentru atenția noastră și asta este cea mai mare problemă. Trebuie să o abordăm echilibrat. Mediul digital, la un moment dat, influențează viața de zi cu zi, modul în care facem alegeri, cum gândim, cum interacționăm. În acest moment, probabil această interacțiune devine deja o problemă de sănătate publică”, a declarat ministrul.
Iar Natasha Azzopardi Muscat, directoare pentru sisteme de sănătate în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa, a menționat presiunea crescândă asupra sistemelor de sănătate în contextul transformărilor digitale. „Unul din șapte copii, unul din cinci adolescenți trăiesc cu o condiție anumită de sănătate mintală. Noi vedem acum sănătatea mintală ca o problemă de sănătate publică”, a afirmat reprezentanta OMS.
În același timp, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a comparat riscurile din mediul digital cu cele din lumea fizică și a pledat pentru servicii digitale adaptate vârstei copiilor. „Astăzi noi trebuie să ne punem aceleași întrebări și referitor la lumea digitală. Tinerii petrec de la patru la șase ore pe zi la ecran. Șase ore în fiecare zi înseamnă douăzeci de ani din viața lor”, a afirmat ambasadoarea.
Diplomata europeană a susținut, de asemenea, că Republica Moldova trebuie să construiască un mediu digital în care copiii să beneficieze de oportunitățile tehnologiei fără ca acestea să vină în detrimentul siguranței și bunăstării lor. „Construirea unui mediu digital mai sigur pentru copii înseamnă, de fapt, construirea unei Moldove mai sigure și sănătoase, precum și a unei Europe la fel”, a spus Iwona Piórko.
COPIII CER SĂ FIE IMPLICAȚI ÎN POLITICILE CARE ÎI VIZEAZĂ
Unul dintre mesajele importante ale conferinței a venit chiar din partea tinerilor. Mirela Mariniuc, elevă în clasa a XI-a, a atras atenția asupra faptului că pentru generația sa mediul digital nu reprezintă o lume separată de cea reală. Tânăra a vorbit despre presiunea de a proiecta online imaginea unei „vieți perfecte”, dar și despre expunerea la conținut dăunător. În același timp, ea a respins ideea că protejarea copiilor ar trebui să însemne pur și simplu eliminarea lor din mediul digital.
„Soluția nu este să construim un mediu digital fără noi, fără vocea noastră. Trebuie să îl construim împreună cu noi. Suntem cei care trăim această realitate în fiecare zi”, a declarat Mirela Mariniuc.
Evenimentul „Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților” a avut loc la Chișinău sub auspiciile Președinției Republicii Moldova și a reunit oficiali guvernamentali, reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ai Uniunii Europene, organizațiilor internaționale, precum și tineri.
CITEȘTE ȘI : Raport CIDDC cu referire la interdicția rețelelor sociale: „Copiii își doresc educație, nu interdicție”
