Copiii și adolescenții din Republica Moldova sunt tot mai prezenți pe rețelele sociale, în timp ce cadrul legal național privind protecția lor în mediul digital rămâne fragmentat, depășit de viteza tehnologiei și axat pe o logică învechită a filtrării de conținut. Expunerea minorilor la design adictiv, profilarea comercială, hărțuirea online și riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale sunt printre problemele analizate în studiul „Minorii în Spațiul Digital: Diagnostic Legislativ și Opțiuni de Reglementare Aliniate la Standardele UE (DSA, GDPR, AI Act)”, realizat în iunie 2026 și făcut public la 1 octombrie de Centrul Național al Tineretului din Moldova (CNTM).
Potrivit autorilor documentului, pentru a crea un mediu digital cu adevărat sigur, soluția nu constă în izolarea copiilor, ci în alinierea de urgență la standardele europene prin responsabilizarea directă a marilor platforme, introducerea verificării anonime a vârstei și aplicarea unui pachet de măsuri preventive integrate. Datele arată că 97% dintre copiii din clasele V-XI din Republica Moldova sunt zilnic online, iar 93% dețin cel puțin un profil pe rețelele sociale. Totodată, ocolirea restricțiilor de vârstă prin declararea falsă a datei nașterii este o practică frecventă.
Una dintre principalele probleme identificate de autorii studiului este lipsa unui cadru juridic coerent pentru protecția minorilor în mediul digital.. Deși Republica Moldova dispune de mai multe reglementări în domeniu, acestea sunt dispersate și, potrivit studiului, nu acoperă în mod suficient riscurile digitale actuale. Autorii notează că, în timp ce cadrul penal a fost recent consolidat pentru a sancționa abuzurile severe, cum ar fi hărțuirea online, urmărirea digitală sau groomingul, statul nu dispune de mecanisme preventive care să oblige platformele să oprească abuzul înainte ca acesta să producă efecte.
Pornind de la aceste lacune sistemice și evaluând experiența altor state, studiul conchide că protecția reală a minorilor nu poate fi obținută prin măsuri extreme, ci printr-un pachet coerent de reforme aliniate la standardele europene, precum Digital Services Act (DSA), General Data Protection Regulation (GDPR) sau Artificial Intelligence Act (AI Act). În loc să excludă copiii din spațiul digital, statul trebuie să reconfigureze mediul online prin responsabilizarea directă a platformelor, introducerea verificării proporționale a vârstei și consolidarea capacităților instituționale, precizează autorii studiului.
Pe termen scurt, autorii indică drept prioritate accelerarea adoptării Legii privind serviciile digitale. În paralel, experții cer ca viitoarea Lege privind inteligența artificială și programul național în domeniu pentru anii 2026–2030 să integreze din start prevederile relevante ale AI Act. Studiul propune, de asemenea, să fie introdus un sistem securizat de verificare a vârstei, bazat pe principiul „dublului anonimat”, sprijinit de infrastructura portofelului de identitate digitală EVO.
Pe plan instituțional, studiul recomandă reexaminarea oportunității ca Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicațiisă fie autoritatea principală de supraveghere, evaluându-se opțiunea atribuirii acestei funcții Consiliului Audiovizualului, instituție care are deja atribuții de verificare a conținutului audiovizual. Totodată, este propusă crearea unei celule permanente de cooperare interinstituțională care să aducă la aceeași masă autoritățile de reglementare, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Agenția pentru Securitate Cibernetică, Poliția, Procuratura, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Recomandările includ și obligativitatea consultării structurate a copiilor și tinerilor la elaborarea politicilor publice.
Măsurile pe termen mediu vizează modernizarea Legii privind protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, pentru a trece de la simpla filtrare a materialelor la reglementarea riscurilor generate de algoritmii de recomandare și designul adictiv. Printre propuneri se numără și modificări pentru protecția consumatorilor minori împotriva practicilor comerciale înșelătoare și armonizarea cadrului penal pentru a asigura raportarea rapidă și cooperarea cu platformele globale.
Studiul „Minorii în Spațiul Digital: Diagnostic Legislativ și Opțiuni de Reglementare Aliniate la Standardele UE (DSA, GDPR, AI Act)” a fost realizat în iunie 2026, de Centrul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Asociația Presei Regionale Independente. Scopul analizei a fost de a identifica soluții legislative și instituționale proporționale, fezabile și compatibile cu statutul de țară candidată la Uniunea Europeană al Republicii Moldova pentru protecția minorilor pe rețelele sociale și platformele digitale.
