O bună parte din cetățenii Republicii Moldova au încredere moderată în știrile pe care le consumă. Când verifică o informație, cel mai des ei aleg să o compare cu cea din alte surse. În schimb, puțini sunt interesați de cine deține instituțiile media. Constatările fac parte dintr-un nou studiu privind alfabetizarea media, realizat la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și prezentat public pe 23 septembrie.
Potrivit datelor cercetării, 43,6% dintre respondenți susțin că au un nivel mediu de încredere în știri, în timp ce 14,8% spun că nu au deloc încredere, iar 10,9% declară că au încredere deplină în acestea. Cifrele relevă însă că prudența față de informație nu este însoțită automat de verificarea proprietarilor instituțiilor media. Puțin peste 42% dintre respondenți spun că nu sunt interesați cine se află în spatele unei surse de știri.
Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova”, realizat în 2026 de compania iData, la comanda CJI, analizează între altele modul în care oamenii consumă știri, criteriile după care ei evaluează credibilitatea unei surse și practicile de verificare a informațiilor. Potrivit documentului, rețelele sociale sunt, în prezent, principala sursă de informare pentru cei chestionați. 69,3% dintre participanți au indicat rețelele sociale drept sursă de informare despre evenimentele din țară și din lume. Urmează televiziunea (46,4%), familia, prietenii sau colegii (24,7%), portalurile de știri (20,4%) și aplicațiile de mesagerie (19,6%).
Cercetarea subliniază că aceste surse nu se exclud reciproc. Același utilizator poate urmări o știre la televizor, apoi poate întâlni aceeași informație pe Facebook sau într-un grup de mesagerie. Prin urmare, autorii studiului descriu un ecosistem informațional „hibrid”, în care informația circulă între mai multe canale.
De asemenea, s-a schimbat și modul în care oamenii consumă știrile. Majoritatea respondenților (65,3%) accesează știri în format video, iar celelalte formate au rate mai mici de utilizare. Analiza pe sexe arată că acest format este preferat de 69% dintre bărbați și 62,3% dintre femei. Pe locul al doilea se situează textele, preferate de 43,6% dintre femei și de 31,3% dintre bărbați. Videoclipurile scurte sunt menționate în proporții similare de cele două grupuri (33,8% dintre bărbați și 33,0% dintre femei), la fel ca formatul audio.
UN RĂSPUNS NEUTRU NU ÎNSEAMNĂ NEAPĂRAT GÂNDIRE CRITICĂ
Întrebați câtă încredere au, în general, în știrile pe care le consumă, 43,6% dintre respondenți spun că au un nivel mediu de încredere. La extreme, 14,8% declară că nu au deloc încredere în știri, în timp ce 10,9% spun că au încredere deplină.
Datele diferă și în funcție de vârstă. În rândul tinerilor de 18–29 de ani, peste 50% aleg punctul median al scalei, iar 6,4% afirmă că nu au deloc încredere în știri. În schimb, neîncrederea totală este mai frecventă în rândul persoanelor cu vârste între 30 și 57 de ani, unde valorile variază între 17,1% și 19,6%.
„Alegerea punctului median nu trebuie interpretată automat ca o dovadă a gândirii critice. Ea poate reflecta prudență, incertitudine, o evaluare diferită a diverselor surse de informare sau pur și simplu tendința unor respondenți de a evita extremele. Datele cantitative nu permit stabilirea motivelor care stau la baza acestui răspuns”, explică autorii. Totodată, rezultatele evidențiază și faptul că niciuna dintre grupele de vârstă nu are o atitudine unitară față de știri. În interiorul fiecărei categorii coexistă niveluri diferite de încredere și de scepticism, ceea ce arată că vârsta, de una singură, nu explică relația oamenilor cu informația.
CE ÎI FACE PE OAMENI SĂ AIBĂ ÎNCREDERE ÎNTR-O ȘTIRE
Când este vorba despre încrederea într-o știre, cel mai frecvent criteriu invocat de respondenți este confirmarea informației din alte surse – 33,6%. Pe locul al doilea se află reputația jurnaliștilor, menționată de 26,1% dintre respondenți. Criteriile diferă însă în funcție de mediul de trai. Confirmarea informației din alte surse este menționată de 42,7% dintre respondenții din mediul urban, comparativ cu 26,7% dintre cei din mediul rural.
Totuși, cercetarea atrage atenția că simpla comparare a mai multor surse nu înseamnă neapărat verificare independentă: „Compararea informațiilor din mai multe surse este o practică importantă de verificare, deoarece reduce riscul de a acorda încredere unei singure perspective. Totuși, simpla consultare a mai multor surse nu garantează o verificare completă. În unele cazuri, instituții media diferite pot prelua aceeași informație din aceeași sursă primară, fără o verificare independentă. O evaluare mai riguroasă presupune și analiza originii informației și a independenței surselor consultate”.
INTERESUL FAȚĂ DE PROPRIETARI, ÎN PLAN SECUND
Întrebați dacă îi interesează cine se află în spatele unui portal de știri sau al unui post TV, cine îl deține și ce interese are, 42,1% dintre respondenți spun că nu se gândesc sau nu sunt interesați de acest aspect. Alți 13,9% verifică rar cine se află în spatele unei surse, 17,6% fac acest lucru uneori, iar 24,6% verifică doar atunci când au dubii.
Interesul este mai mare în mediul urban. Puțin peste 28% dintre respondenții din orașe spun că verifică în mod obișnuit cine deține sau finanțează sursa de informare, comparativ cu 22% dintre cei din mediul rural. În același timp, 48,4% dintre respondenții din mediul rural afirmă că nu se gândesc la acest aspect, față de 34,2% în mediul urban.
Datele indică, astfel, că verificarea proprietății și a finanțării instituțiilor media rămâne o practică a unei minorități. Participanții spun că nu verifică acest aspect din mai multe motive, cum ar fi lipsa timpului, percepția că procesul este complicat, indiferența sau lipsa de interes.
În același timp, cercetarea arată că există și consumatori care sunt atenți la cine semnează o știre, cine deține instituția media și de unde provin banii pentru finanțarea ei. Unii participanți la focus-grupuri au menționat inclusiv utilizarea unor resurse specializate, precum Moldova Media Ownership Monitor.
Autorii studiului subliniază însă că faptul că o persoană nu verifică proprietarul unei instituții media nu înseamnă automat că nu gândește critic. Unii respondenți încearcă să evalueze credibilitatea unei informații prin compararea mai multor surse.
CUM S-AU SCHIMBAT OBICEIURILE DE INFORMARE
Datele din cercetarea actuală vin să confirme o tendință observată și anterior. Studiul de audiență a mass-media, lansat CJI în iunie 2025, arăta că rețelele sociale deveniseră principala sursă de informare pentru publicul din Republica Moldova. Aproape 80% dintre respondenți declarau atunci că se informează din rețelele sociale, iar 62,9% le accesează zilnic.
Televiziunea rămânea, de asemenea, un canal important pentru consumul de informație, fiind urmărită de 76,9% dintre cei intervievați, dintre care 45% o priveau zilnic. Pe locul trei s-au situat site-urile de știri, accesate de 60,8% dintre respondenți, însă doar 31,2% dintre aceștia le accesau zilnic. În ceea ce privește încrederea în sursele media, televiziunea ocupa primul loc – 31,9% dintre respondenți declarau că au încredere în posturile TV. Rețelele sociale s-au clasat atunci pe locul doi la capitolul încredere (22,1%), urmate de site-urile de știri (11,8%). Un procent semnificativ (28,6%) dintre persoane intervievate afirmau că nu au încredere în nicio sursă media.
Cercetarea „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova” a fost realizată de compania iData în 2026, la comanda CJI, pe un eșantion reprezentativ de 1.008 adulți din Republica Moldova, fără regiunea transnistreană, prin interviuri față în față. Componenta calitativă a inclus șase focus-grupuri și cinci interviuri în profunzime cu reprezentanți ai mass-media și experți în domeniu, precum și un exercițiu de analiză a unui material-stimul.
