Platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari care operează în Uniunea Europeană (UE) ar urma să își testeze algoritmii înaintea alegerilor, să identifice mai rapid campaniile de manipulare a informațiilor și să eticheteze clar conținutul de tip deepfake. Măsurile se regăsesc într-un proiect de revizuire a orientărilor privind protejarea proceselor electorale în mediul online, prezentat de Comisia Europeană marți, 10 noiembrie. Documentul este supus consultărilor publice până la 23 noiembrie 2026.
Potrivit executivului de la Bruxelles, inițiativa urmărește consolidarea măsurilor de prevenire a manipulării informațiilor în perioadele electorale, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale generative și al apariției unor metode tot mai sofisticate de influențare a dezbaterilor publice.
Propunerile vizează platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari, reglementate prin Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Aceste servicii au deja obligația de a evalua și de a reduce riscurile sistemice care pot afecta procesele electorale.
Proiectul urmărește actualizarea orientărilor publicate în aprilie 2024, pe baza experienței acumulate în aplicarea DSA și a practicilor dezvoltate în cadrul Codului de conduită privind dezinformarea.
ALGORITMII, TESTAȚI ÎNAINTEA SCRUTINELOR
Una dintre principalele propuneri se referă la modul în care platformele recomandă și distribuie conținutul utilizatorilor. Conform proiectului prezentat de Comisia Europeană, platformele ar trebui să își testeze algoritmii înaintea fiecărui scrutin național, pentru a identifica eventualele vulnerabilități care ar putea fi exploatate în campanii de manipulare.
De asemenea, acestea ar urma să identifice și să evalueze tendințele suspecte înainte ca anumite mesaje să devină virale, pentru a preveni amplificarea artificială a conținutului prin intermediul unor rețele coordonate de conturi neautentice.
O altă recomandare vizează documentarea modificărilor aduse sistemelor de recomandare în cele șase luni anterioare alegerilor. Măsura ar permite evaluarea ulterioară a modului în care schimbările algoritmice ar fi putut influența circulația informațiilor în perioada electorală.
DEEPFAKE-URILE, MARCATE CLAR INCLUSIV DUPĂ REDISTRIBUIRE
Proiectul introduce și recomandări suplimentare privind identificarea conținutului generat sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Potrivit executivului european, materialele de tip deepfake ar trebui să fie însoțite de etichete clare, care să rămână vizibile inclusiv atunci când conținutul este redistribuit.
Măsura urmărește reducerea riscului ca imaginile, înregistrările audio sau materialele video manipulate să circule fără informații despre natura lor artificială și să fie percepute drept autentice.
În cazul deepfake-urilor ilegale care vizează candidații electorali, executivul de la Bruxelles recomandă intervenții rapide din partea platformelor.
Totuși, documentul subliniază că măsurile de protecție trebuie aplicate cu respectarea libertății de exprimare și a dreptului la informare. Orientările nu impun eliminarea conținutului legal și nu trebuie aplicate într-un mod care să favorizeze sau să dezavantajeze anumite opinii politice.
MĂSURI ÎMPOTRIVA INGERINȚELOR STRĂINE ȘI PROTECȚIE SUPLIMENTARĂ PENTRU CANDIDAȚI
O altă direcție a proiectului vizează combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine în procesele electorale, cunoscute prin acronimul FIMI.
Platformele ar trebui să identifice din timp comportamentele neautentice coordonate și să ia măsuri pentru destructurarea rețelelor implicate în asemenea activități.
În paralel, proiectul propune consolidarea mecanismelor de protecție a candidaților electorali. Aceștia ar urma să beneficieze de canale dedicate pentru raportarea amenințărilor, hărțuirii și cazurilor de uzurpare a identității.
Potrivit documentului oficial, mecanismele respective ar trebui aplicate în mod neutru tuturor candidaților, fără a restricționa exprimarea opiniilor politice legitime.
PLATFORMELE AR URMA SĂ PREZINTE RAPOARTE DUPĂ ALEGERI
Proiectul recomandă și măsuri suplimentare pentru creșterea transparenței privind intervențiile platformelor în perioadele electorale.
În termen de 30 de zile de la desfășurarea alegerilor, platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari ar urma să prezinte executivului european și autorităților naționale competente rapoarte privind măsurile adoptate pentru reducerea riscurilor electorale.
Totodată, ar trebui publicată și o versiune accesibilă publicului, pentru a spori transparența intervențiilor realizate în perioadele electorale.
Deocamdată, recomandările se află în etapa consultărilor publice. Ele fac parte dintr-un proiect de actualizare a orientărilor Comisiei Europene, nu dintr-o nouă reglementare obligatorie. Obligațiile de evaluare și reducere a riscurilor sistemice sunt deja prevăzute de DSA. Consultarea publică este deschisă până la 23 noiembrie 2026.
UNDE SE SITUEAZĂ REPUBLICA MOLDOVA ÎN RAPORT CU REGULILE DIGITALE ALE UE
În Republica Moldova, DSA nu se aplică direct, deoarece țara nu este membră a Uniunii Europene. Potrivit raportului Comisiei Europene privind progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE, publicat la 4 noiembrie 2026, autoritățile de la Chișinău au avansat în alinierea legislației naționale la cerințele europene privind serviciile digitale. Documentul arată însă că sunt necesare în continuare eforturi pentru apropierea legislației de standardele UE și consolidarea capacității instituțiilor responsabile de transformarea digitală.
