Manipularea electorală, cu adresă locală. Ce riscuri anticipează CEC și StratCom pentru alegerile din 2027 

Foto: Ipre.md

Anunțuri false care imită comunicările oficiale, conturi anonime de promovare a candidaților, publicitate politică netransparentă și mesaje distribuite în grupuri comunitare. Sunt câteva dintre practicile care au marcat mediul informațional în timpul scrutinelor recente și care ar putea fi adaptate la specificul fiecărei localități în perspectiva alegerilor locale generale din 2027. Pentru a afla cum se pregătesc instituțiile să răspundă unor asemenea provocări, Mediacritica a solicitat opiniile autorităților electorale și ale celor responsabile de comunicarea strategică. Acestea au subliniat că protejarea integrității alegerilor presupune nu doar securizarea infrastructurii electorale, ci și consolidarea capacității instituțiilor de a identifica și contracara manipularea online.

Republica Moldova se pregătește pentru un nou ciclu electoral, iar alegerile locale generale din 2027 vor avea loc într-un context diferit față de scrutinele precedente. Reforma administrației publice locale, care prevede amalgamarea localităților și reorganizarea nivelului administrativ de nivelul al doilea, va schimba configurația unor comunități și modul în care vor fi reprezentate acestea în viitoarele structuri administrative.

Experiența scrutinelor recente arată că manipularea electorală nu se limitează la contestarea rezultatelor sau la discreditarea instituțiilor. Ea poate viza inclusiv informațiile practice de care alegătorii au nevoie pentru a-și exercita dreptul la vot.

„Experiența alegerilor regionale din 15 noiembrie 2026 ne arată că protejarea procesului electoral presupune și asigurarea accesului alegătorilor la informații veridice și corecte. Dezinformarea poate viza atât încrederea în instituțiile electorale și în rezultatele alegerilor, cât și informații foarte practice: unde votezi, în ce condiții și cui te adresezi pentru clarificări sau plângeri”, a declarat pentru Mediacritica Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Un exemplu recent este anunțul fals distribuit pe Telegram înaintea zilei alegerilor regionale, care prezenta numere de telefon și adrese web false drept contacte oficiale pentru informarea alegătorilor. CEC a intervenit cu o dezmințire și a republicat datele corecte.„Lecția este că mediul informațional trebuie monitorizat continuu, iar informația oficială trebuie să ajungă rapid la cetățeni, prin canalele pe care aceștia le folosesc”, a subliniat Pavel Postica.

Un alt caz semnalat de autoritatea electorală vizează conturile de TikTok care promovau anumiți candidați la funcția de bașcan al Găgăuziei, deși aceștia declarau că nu au nicio legătură cu respectivele conturi. „Asemenea cazuri ridică întrebări privind identitatea celor care administrează conturile, sursele de finanțare a conținutului și reflectarea cheltuielilor în rapoartele financiare. CEC a solicitat clarificări și a abordat, în dialogul cu platforma, mecanismele de raportare și examinare a acestor situații”, a explicat vicepreședintele Comisiei.

CUM SE PREGĂTEȘTE CEC PENTRU RISCURILE DIN MEDIUL ONLINE

Potrivit lui Pavel Postica, din 2024, CEC beneficiază de suportul Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală pentru monitorizarea rețelelor sociale. Activitatea vizează publicitatea politică plătită, comportamentul concurenților electorali în mediul online și, după caz, conținutul mesajelor distribuite.

„În urma constatărilor, Comisia a avut posibilitatea să documenteze cazuri de dezinformare, comportament inautentic sau coordonat în mediul online, finanțare ilegală a publicității politice în mediul online, iar în rezultat chiar a emis hotărâri prin care a aplicat sancțiuni sau a avertizat competitorii”, a precizat reprezentantul CEC.

În paralel, autoritatea electorală încearcă să consolideze capacitatea funcționarilor de a reacționa în situații de criză. La începutul lunii noiembrie 2026, la Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat au fost organizate ateliere practice privind gestionarea riscurilor electorale. Prin simulări, președinții birourilor electorale au exersat luarea deciziilor, coordonarea cu instituțiile competente și comunicarea în situații imprevizibile, inclusiv în contextul amenințărilor din mediul online.

Pentru alegerile locale generale din 2027, CEC anticipează că practicile de manipulare ar putea fi adaptate fiecărei comunități.

„Pentru alegerile locale generale de anul viitor, anticipăm riscul ca asemenea practici să fie adaptate fiecărei comunități, prin mesaje distribuite în grupuri locale, anunțuri care imită comunicările autorităților sau materiale audio-video manipulate. De aceea, pregătirea organelor electorale, comunicarea la timp și cooperarea cu instituțiile competente, platformele digitale, presa și societatea civilă rămân esențiale”, a punctat Postica.

O provocare este și utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea și distribuirea conținutului înșelător. Vicepreședintele CEC consideră că instituțiile statului trebuie să dezvolte dialogul cu platformele digitale pentru a îmbunătăți mecanismele de identificare și raportare a conținutului manipulator.

REFORMA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ, POSIBIL TEREN PENTRU MANIPULĂRI ELECTORALE

Dacă reprezentantul CEC a vorbit despre despre instrumentele de monitorizare și reacție, Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom), a atras atenția asupra temelor sociale și administrative care ar putea fi transformate în narațiuni de manipulare în campania electorală din 2027.

Într-un interviu pentru Mediacritica, Vițu a explicat că reforma administrativ-teritorială ar putea deveni una dintre principalele teme exploatate în scop electoral. „În primul rând, avem reforma administrativ-teritorială. Cred că nemulțumirile legate de această reformă vor fi folosite masiv în campania pentru alegerile locale. De exemplu, că oamenii își vor pierde autonomia, că nu vor mai putea decide ce se întâmplă în localitatea lor, că puterea de decizie se va muta la centru”, a avertizat șefa StratCom.

Potrivit Lilianei Vițu, o altă direcție de manipulare ar putea viza distribuirea resurselor financiare și relațiile dintre localitățile care vor trece prin procese de amalgamare.

„O altă întrebare care poate fi exploatată este ce se va întâmpla cu banii: vor mai ajunge resursele în sat sau nu? Vor exista și contrapuneri între localități, mai ales acolo unde au avut loc procese de amalgamare. Pot fi exploatate și diferențele dintre grupurile etnice”, a explicat ea.

Vitu anticipează și posibila exploatare a programului „Satul European”, prin mesaje care ar sugera că finanțările ajung doar în localitățile care susțin guvernarea. „O altă narațiune pe care o anticipăm este cea legată de programul «Satul European»: că banii vor merge doar către localitățile care au susținut guvernarea. Și aici trebuie explicat foarte clar cum sunt alocați banii și care sunt criteriile de finanțare. Altfel, lipsa informațiilor lasă loc interpretărilor și manipulării”, a declarat directoarea StratCom pentru Mediacritica.

În opinia ei, vulnerabilitățile administrative, economice, identitare și politice se pot suprapune, creând un teren favorabil pentru campanii de dezinformare adaptate intereselor electorale.

COMUNICAREA INSTITUȚIONALĂ TREBUIE SĂ AJUNGĂ LA NIVELUL COMUNITĂȚILOR

În fața acestor riscuri, Liliana Vitu consideră că autoritățile trebuie să explice concret și transparent schimbările care urmează să aibă loc, fără să se limiteze la mesaje generale despre beneficiile reformei. „O primă recomandare este explicarea clară, pas cu pas, a schimbărilor care vor avea loc în fiecare comunitate. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se va întâmpla cu școlile, grădinițele, casele de cultură și serviciile sociale: cine le va administra, cum vor fi alocate resursele și cine va lua deciziile”, recomandă experta.

Un alt aspect important este cine transmite aceste explicații. Potrivit directoarei StratCom, comunicarea de la nivel central nu are întotdeauna aceeași credibilitate în comunități, unde oamenii se raportează mai degrabă la persoane pe care le cunosc. „Comunicarea de la Chișinău, de la tribuna unei instituții, este una, dar în comunitate lucrurile funcționează altfel. Acolo, primarul este una dintre cele mai importante persoane, alături de preot și de alți lideri locali. Oamenii au încredere în persoanele pe care le cunosc”, a subliniat Liliana Vițu.

Ea vede și un rol mai larg pentru casele de cultură, care ar putea deveni spații de dialog și coeziune socială, contribuind la diminuarea polarizării și a izolării oamenilor în bule informaționale. „Ele ar trebui să fie puncte de coeziune socială, să aducă oamenii împreună, să-i scoată din bulele lor polarizate. Când ai stat la aceeași masă cu un om, poate că, atunci când vezi pe TikTok un conținut care încearcă să te întoarcă împotriva lui, vei fi mai dispus să pui lucrurile la îndoială. Și aceasta este o formă de construire a rezilienței”, a remarcat Vițu.

MODIFICĂRI ALE CADRULUI LEGAL

Pe lângă monitorizarea mediului informațional și pregătirea funcționarilor electorali, autoritățile lucrează și la ajustarea cadrului normativ. 

Potrivit lui Pavel Postica, CEC, împreună cu StratCom și Consiliul Audiovizualului, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare și al societății civile, a elaborat un pachet de propuneri pentru modificarea legislației, care vizează inclusiv activitatea în mediul online în context electoral și finanțarea acesteia.

Obiectivul este uniformizarea regulilor de comportament electoral în mediul offline și online, precum și creșterea transparenței promovării politice digitale. „Scopul este să asigurăm uniformitatea regulilor de comportament atât în mediul obișnuit, cât și în cel online și să sporim transparența promovării electorale pe internet, astfel încât să fie clar cine o organizează, cine o finanțează și cine răspunde pentru respectarea regulilor, iar alegătorii să își poată forma liber și în cunoștință de cauză opțiunea electorală”, a conchis Pavel Postica.