În perioada 21-25 februarie 2022, Centrul pentru Jurnalism Independent a monitorizat și analizat programele audiovizuale informative, analitice și/sau militare retransmise din Federația Rusă de către furnizori naționali de servicii media audiovizuale. Este vorba despre posturile de televiziune Primul în Moldova/Первый канал, NTV Moldova/HTB și RTR Moldova/Россия – РТР. Toate cele trei posturi TV nominalizate înregistrează cifre de audiență importante. Mai mult decât atât, două dintre ele (Primul în Moldova/Первый канал și NTV Moldova/HTB) se regăsesc în Multiplexul A cu acoperire națională, care, conform datelor oficiale, ar acoperi mai mult de 98% din populație[1].
Prin această monitorizare ne-am propus identificarea și descrierea tendințelor și elementelor propagandistice promovate de către mai multe instituții de presă din Rusia cu acces în spațiul informațional al țării noastre. Perioada de monitorizare a coincis cu declanșarea războiului în Ucraina, aceasta fiind atacată de către trupele armate ale Federației Ruse în dimineața zilei de 24 februarie 2022.
În seara de 21 februarie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a avut o adresare difuzată inclusiv de două dintre posturile TV monitorizate: Primul în Moldova și NTV Moldova. Discursul lui Putin abundă în etichetări negative și mesaje cu elemente de instigare la ură în raport cu Ucraina.
Ulterior, din ziua declanșării războiului, timp în care mai multe posturi TV autohtone au intervenit cu ediții speciale, așa încât să informeze din oră în oră despre conflictul armat declanșat la granița cu Republica Moldova, cele trei posturi TV monitorizate au ales să difuzeze filme sau alte tipuri de programe, ignorând subiectul războiului. Fără o notificare prealabilă a autorității de reglementare în audiovizual, posturile TV monitorizate au renunțat la difuzarea programelor informativ-analitice, politice și militare din Federația Rusă. În prima zi a războiului, acestea au anunțat abia în știrile de seară despre „operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina”, așa cum o numesc autoritățile Federației Ruse, după care a urmat tăcere în raport cu evenimentele din Ucraina.
Urmărind felul în care cele trei posturi din Federația Rusă abordează subiectul atacului armat asupra Ucrainei, concluzionăm că instituțiile media din Republica Moldova, care le preiau produsele, s-au aliniat acestei strategii.
Monitorizarea CJI a atestat utilizarea pe larg a mai multor tehnici de propagandă și manipulare a opiniei publice, printre care:
- abordarea repetitivă a acelorași subiecte;
- transferul de imagine: negativ în cazul Ucrainei, SUA, UE și al structurilor internaționale și pozitiv în raport cu Federația Rusă;
- etichetarea: pozitivă pentru Federația Rusă și negativă pentru Ucraina;
- utilizarea imaginii dușmanului, relevantă în special pentru SUA, UE și NATO;
- utilizarea discursului cu elemente de instigare la ură;
- utilizarea elementelor de dramatizare, intrigă și amenințare;
- atribuirea, în mod evident, a unui model pozitiv și pacificator Federației Ruse.
În concluzie: programele informative și cele cu caracter militar și politic retransmise din Federația Rusă abundă în elemente de propagandă, nu corespund prevederilor legale ale legislației naționale și reprezintă un risc pentru spațiul informațional al Republicii Moldova.
Olga Guțuțui, expertă în legislație și politici media
[1] https://midr.gov.md/ro/noutati/guvernul-a-aprobat-un-proiect-de-lege-ce-prevede-sistarea-emisiilor-televiziunii-in-format-analogic-si-trecerea-definitiva-la-televiziunea-digitala-terestra-din-1-ianuarie-2022
