Site-ul Breakingnews.md a titrat pe 8 februarie: „Ofițerul de presă al IGP, acuzat de incompetență și afirmații mincinoase”. Știrea este axată pe acuzațiile de incompetență și dezinformarea societății la adresa șefei Serviciului de presă al Direcției de Poliție al municipiului Chișinău, Natalia Stati, dar fără oferirea dreptului la replică și fără demersuri de verificare a informațiilor.
Potrivit autorilor știrii, redacția a recepționat o scrisoare din partea unei tinere care s-a pomenit în mijlocul unui scandal legat de găsirea unei sume de bani străine, într-un centru comercial din Chișinău, pe care ar fi cheltuit-o. Ea susține că Poliția ar fi tratat cazul neprofesionist, în mod special fiind vorba de funcționara care ar fi distribuit pe rețelele sociale presupuneri privind comiterea unui „furt”.
Articolul a fost preluat și de alte portaluri. De exemplu, 24h.md a abordat tema cu următorul titlu: „Imaginea Poliței Capitalei are de suferit din cauza incompetenței șefei Serviciului de Presă”. În aceeași cheie a scris și Punctul.md. Telegraph.md a modificat nesemnificativ titlul: „ Imaginea Poliției Capitalei a avut de suferit din cauza incompetenței șefei Serviciului de Presă”, iar portalul de știri Sinteza.org a recurs la calificative la adresa funcționarei: „Șefa Serviciului de Presă – pata neagră a imaginii Poliției Capitalei”.
Pe lângă amestecul dintre fapte și opinii în titlurile alese de ultimele două portaluri de știri, jurnaliștii nu au solicitat persoanei acuzate un comentariu la subiect, și nici pe cele ale instituției în care activează. Mai mult, autorii articolelor nu au precizat dacă au încercat să verifice informațiile furnizate de tânăra la sursa oficială.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. Codul notează că „jurnalistul pune la îndoială orice informație” și că „trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”. „Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice”, accentuează documentul.
Cu privire la dreptul la replică, Codul recomandă: „Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică, prin care să precizeze informația inexactă sau să infirme informația”.
La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști susține că „în prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. (…) Vom evita să ne spunem opinia în articolele de ştiri”.
Sursa foto: ZdG.md
