Unele site-uri precum Tv6.live, Breakingnews.md sau Politics.md au titrat pe data de 19 august: „Ilan Șor: «Copiii și nepoții noștri datorează deja milioane de euro pentru împrumuturile lui Sandu»”. Materialele sunt o reproducere a comunicatului de presă publicat pe site-ul partidului lui Șor, declarat neconstituțional, și reprezintă „o disonanță cognitivă despre creșterea nivelului de îndatorare a țării”, potrivit unui reprezentant al organizației Expert-Grup.
În textul preluat de site-urile vizate, Ilan Șor, refugiat în afara țării după ce a fost condamnat la închisoare în Republica Moldova, spune printre altele că „copiii și nepoții noștri datorează deja milioane de euro pentru împrumuturile Maiei, managerul angajat de Occident” și îndeamnă publicul să „alegem un viitor fără gaura datoriilor în care ne-a împins actuala guvernare”.
Articolele publicate sunt dezechilibrate, scrise dintr-o singură sursă, iar informația nu este verificată din punctul de vedere al veridicității. În plus, guvernarea și președinta Maia Sandu sunt plasate în lumină negativă, recurgându-se la tehnica de manipulare a dușmanului. Replica celor vizați lipsește.
„Atunci când Șor vorbește despre creșterea nivelului de îndatorare a țării, acest fapt sună mai mult a disonanță cognitivă. Or, cel mai pe larg acceptat indicator de apreciere a nivelului datoriei unei țări este ponderea datoriei publice raportată la Produsul Intern Brut (PIB). Judecând după acest indicator, Moldova a avut cel mai ridicat nivel al datoriei publice raportat la PIB în anul 2016, când am asistat la o creștere de 7,9 puncte procentuale până la 37,3%. Această creștere s-a produs după ce Guvernul a pus pe umerii contribuabililor nota de plată pentru «furtul miliardului», la care, după cum arată raportul Kroll și datele din Justiție, Ilan Șor a fost un actor proeminent”, a explicat pentru Mediacritica Stas Madan, directorul programului „Mediu de afaceri și IMM” la Expert-Grup.
„AFIRMAȚII POPULISTE ȘI PRIMITIVE”
Economistul a făcut referire la situația din ultimii patru ani, când cel mai înalt nivel al datoriei publice raportat la PIB a fost consemnat în anul 2020 și a fost de 36,4%. În anul 2021 acest indicator a scăzut la 33,8%, în timp ce în anii 2022 și 2023 ponderea datoriei publice raportată la PIB a constituit 35,9%.
„Deci, cifrele nicidecum nu sunt de natură încât să fie dramatizate lucrurile. La moment, se consideră oportun ca datoria publică a țării noastre să nu depășească 40% din PIB și acest criteriu a fost îndeplinit în ultimii ani. În plus, împrumuturile contractate începând cu anul 2020 au fost luate pentru a atenua impactul unor crize fără precedent pentru țara noastră, cum ar fi pandemia Covid, efectele războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina sau consecințele inflației ridicate și a crizei energetice. La fel, este important de menționat că în fiecare an peste 90% din toate cheltuielile publice sunt acoperite din taxe și impozite. Spun asta, deoarece, de multe ori, în spațiul public, se creează impresia că Republica Moldova trăiește efectiv doar din datorii”, a precizat Stas Madan.
De asemenea, expertul consideră că afirmația lui Șor precum că FMI și Occidentul „dictează țării cum trebuie să trăiască” este una „populistă și primitivă”. „Toate angajamentele luate de țara noastră în raport cu Fondul Monetar Internațional (Memorandumurile privind politicile economice și financiare) sau Uniunea Europeană (acordurile de asistență macrofinanciară) sunt publice și pot fi consultate de oricine. Ironic este că, dacă vom consulta, de exemplu, Memorandumul cu FMI, vom vedea că sunt multe măsuri care pot duce anume la scăderea dependenței țării de datorii și asistență externă”, a explicat economistul.
Potrivit lui Stas Madan, afirmația că „Șor este sigur că țara se află în prag de război pentru că Sandu a luat cândva credite” este „în general, sub orice critică”.
„Orice om conștient și cu discernământ cunoaște că războiul în regiune a fost generat de Rusia, care la moment îi oferă protecție lui Șor. Iar în Moldova este pace, în primul rând, datorită rezistenței poporului ucrainean, care nu a permis extinderea războiului”, a conchis economistul.
