O știre publicată recent de portalul Paranteze.md, despre condamnarea a doi bărbați din Șerpeni după o bătaie soldată cu răniri, informează despre caz cu exces de detalii personale, numele persoanelor agresate și condamnate, agresiunile comise și leziunile suferite de victime.
Materialul care titrează „Doi bărbați din Șerpeni, condamnați la închisoare pentru o bătaie soldată cu răniri în satul Gura Bâcului”, relatează despre sentința pronunțată recent de Judecătoria Căușeni, sediul Anenii Noi, într-un dosar privind o altercație produsă în noaptea de 31 august 2024. Textul reproduce în detaliu modul în care s-au produs agresiunile și conține numele complete ale tuturor celor implicați în altercație, atât a persoanelor agresate, cât și a celor inculpate și condamnate ulterior, deși această abordare nu este justificată din perspectivă deontologică.
Autorii fac trimitere la conținutul sentinței pronunțate de instanță. Totuși, chiar dacă anumite informații, inclusiv date cu caracter personal, sunt disponibile în mod public, acest fapt nu presupune că acestea trebuie reproduse în materialul jurnalistic. Între accesul la informație de interes public și republicarea integrală a unor detalii personale există o diferență pe care jurnalistul trebuie să o evalueze editorial.
Codul deontologic prevede că „respectarea dreptului la viață privată se aplică și la publicarea sau republicarea documentelor publice. Disponibilitatea publică a informațiilor nu implică neapărat dreptul jurnalistului de a le republica în mod liber”. Totodată, „jurnalistul nu dezvăluie identitatea victimelor accidentelor, calamităților, infracțiunilor, cu precădere ale agresiunilor sexuale, inclusiv celor din spațiul online. Fac excepție cazurile în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-și dea acordul) sau când prevalează interesul public. Jurnalistul va întreprinde toate măsurile pentru a reduce eventualele efecte negative asupra acestor persoane”.
Prin urmare, divulgarea identității unei persoane condamnate și a faptelor comise de aceasta urmează a fi raportate la întrebarea dacă aceste informații aduc publicului o valoare jurnalistică suplimentară. Totodată, Codul deontologic cere, în astfel de cazuri, ca jurnalistul să se asigure că publicarea informației nu provoacă noi suferințe persoanelor prejudiciate.
Și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă, în cazul infracțiunilor, evitarea descrierilor excesiv de detaliate ale actelor violente și subliniază necesitatea găsirii unui echilibru între obligația de a relata faptele și dreptul persoanelor implicate la intimitate. Ghidul recomandă, de asemenea, evitarea dezvăluirii identității victimelor atunci când acest lucru nu este justificat de interesul public.
