Stereotipurile și prejudecățile față de femei continuă să fie o problemă în Republica Moldova, semnalează Indexul Egalității de Gen, lansat recent de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Deși există anumite progrese, acestea sunt fragile, potrivit documentului.
Potrivit Indexului, care evaluează egalitatea dintre femei și bărbați în șase domenii, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate progrese fragile pe câteva dintre acestea, printre care piața muncii și educația. Însă cel mai mare regres din ultimii ani l-a înregistrat fenomenul stereotipurilor și prejudecăților. Autorii arată că percepțiile despre implicarea femeilor în viața publică continuă să se înrăutățească, în ciuda creșterii numărului femeilor în funcții de conducere. Aproape 28% din populație consideră că femeile nu ar trebui să fie implicate în politică, iar stereotipurile de gen persistă, asociind femeile mai mult cu îngrijirea familiei și a gospodăriei decât cu viața publică. Această atitudine este alimentată și de critica aspră la adresa femeilor aflate în funcții de conducere, care sunt judecate mult mai sever decât bărbații, mai ales în perioade de criză, ceea ce reflectă un regres al eforturilor de promovare a egalității de gen.
IMPACTUL PRESEI ÎN RĂSPÂNDIREA STEREOTIPURILOR
Mediacritica semnalează periodic cazuri când presa încalcă principiile egalitității de gen și promovează stereotipuri sau atitudini sexiste în materialele jurnalistice. Și cel mai recent raport al Platformei pentru Egalitatea de Gen, cu referire la campania prezidențială din 2024, a evidențiat impactul negativ asupra participării femeilor în politică, fiind identificate 70 de cazuri de limbaj sexist.
Legea cu privire la asigurarea egalității de şanse între bărbaţi şi femei prevede că „mass-media va contribui la promovarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în societate prin elaborarea de programe şi de materiale cu impact asupra modificării modelelor sociale şi culturale de comportament al bărbaţilor şi femeilor pentru eliminarea prejudecăţilor, obişnuinţelor şi a altor practici bazate pe ideea de inferioritate sau de superioritate a unuia dintre sexe sau pe rolurile stereotipe privind bărbaţii şi femeile. Este inadmisibilă şi se sancţionează conform legislaţiei publicarea oricăror materiale şi informaţii de caracter sexist şi utilizarea limbajului sexist”.
Totodată, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști arată că „prin utilizarea unui discurs conservator de gen în conştiinţa publică se perpetuează modele deformate de reprezentare a femeilor şi bărbaţilor, precum ar fi cel al masculinităţii raţionale şi feminităţii emoţionale care derulează activităţi pe potrivă. De aceea este important să ne autosesizăm asupra stereotipurilor, distorsiunilor şi prejudecăţilor de gen din universul mediatic printr-o informare corectă asupra problemei culturii şi socializării de gen echitabile, pentru a nu aborda tendenţios şi tradiţional multiplele realităţi de gen”. Aceeași sursă stipulează că „vom evita utilizarea expresiilor stereotipe care prezintă dezechilibrat diverse entităţi după principiul etnic, de gen sau al categoriei sociale”.
Mediacritica a explicat anterior, la rubrica #PEÎNȚELES, ce reprezintă sexismul, dar și ce înseamnă stereotip și cum acest fapt ne poate influența gândirea sau atitudinea.
CITIȚI ȘI: Sexismul online. Unde se termină Internetul și începe discriminarea în bază de gen
