Vremuri interesante trăim – nu avem medici, dar avem AI. Oricând, la distanță de un click, fără limite. Oare suntem pregătiți să înțelegem consecințele acestei dinamici?
Conform datelor OECD, în Uniunea Europeană lipsesc aproximativ 1,2 milioane de cadre medicale pentru a acoperi necesitățile minime de acoperire universală cu servicii de sănătate (UHC – universal health coverage). Un studiu al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene arată că, în următorii 45 de ani, pentru a acoperi cererea legată de sănătate, numărul medicilor ar trebui să crească cu 30%, iar cel al asistenților medicali – cu 33%. Însă proiecțiile arată o creștere de doar jumătate pentru medici și doar un sfert pentru asistenții medicali. În acest context alarmant, apariția instrumentelor de inteligență artificială pare să fie una promițătoare. Pe de o parte, studiile arată o evoluție nesperată până acum a soluțiilor digitale care pot face medicina mai sigură, mai accesibilă și mai exactă, cu livrări de rezultate în timpi incomparabil de scurți. Pe de altă parte, în mâinile pacienților vulnerabili, în căutare de soluții rapide, inteligența artificială poate deveni o lamă cu două tăișuri.
Un studiu realizat în Marea Britanie, la începutul acestui an, a arătat că una din șapte persoane a folosit AI în loc să meargă la medicul de familie, una din zece persoane a folosit AI pentru terapie de sănătate mintală, iar una din cinci a spus că chatbotul utilizat nu a direcționat-o către un profesionist din Sănătate. Tot una din cinci persoane a spus că a amânat adresarea la un profesionist din Sănătate ca urmare a discuției cu un chatbot AI. Open AI a raportat că aproximativ 230 de milioane de oameni adresează întrebări despre sănătate și wellness în fiecare săptămână. Așadar, vedem o schimbare tot mai clară a modului în care oamenii accesează serviciile de Sănătate, dar și o linie tot mai difuză între ceea ce poate și ceea ce nu poate fi un agent AI.
Un alt studiu realizat la Duke University School of Medicine, care a analizat 11.000 de conversații reale despre sănătate din 21 de specialități medicale, a descoperit că nu halucinațiile (inventarea unor informații inexistente) sunt cea mai mare problemă în comunicarea cu AI. Problema apare în modul în care utilizatorii comunică. Modelele AI sunt, de regulă, testate prin întrebări directe și exacte, de tip examen. În viața reală însă, în special atunci când la mijloc este o problemă de sănătate, oamenii rareori reușesc să rămână raționali. Cercetătoarea Monica Agrawal spune că oamenii devin emoționali și pun întrebări din care se sugerează deja răspunsul dorit. De exemplu, dacă pacientul solicită clarificări pentru o procedură medicală care poate fi făcută doar sub supravegherea unui profesionist, dar în condiții de casă, inițial AI indica că astfel de proceduri nu sunt recomandate, ca mai apoi să-i ofere persoanei răspunsul ce includea ghidarea pas cu pas.
Poate că fiecare cititor se regăsește în această poveste. Poate că ai avut cel puțin o dată impulsul să încarci în ChatGPT, Gemini sau Claude un buletin de analize medicale, să descrii simptome și să faci asocieri în căutarea unui diagnostic. Este firesc să ne dorim să avem medicul nostru la un deget distanță. Deși am inserat intenționat o ușoară ironie, sunt absolut conștientă de dificultatea cu care poți ajunge la medic astăzi, dar mai ales de dificultatea de a găsi un medic în care să ai încredere, să-i spui toate preocupările tale, iar el chiar să te asculte, deși s-au scurs demult minutele pe care le are la dispoziție pentru o consultație. Există specialiști la care oamenii din raioane nu au acces decât dacă parcurg distanțe lungi către orașele mai mari. Lipsa accesului, nu comoditatea, tind să cred, duce la o utilizare excesivă a AI.
Totuși, nu inteligența artificială în sănătate este problema. Ci tocmai înțelegerea privind modul cum funcționează soluțiile AI și care sunt limitările acestora. Inteligența artificială nu va dispărea prea curând și, așa cum vedem că evoluează, va fi un adevărat agent „disruptor” în modul în care consumăm serviciile de sănătate. AI va determina, vreau să cred, o adevărată revoluție în sănătate. Important este să o folosim astfel încât să ne aducă beneficii, nu să alunecăm pe o spirală a erorilor.
Ce NU este AI
Probabil nu va fi niciodată de prisos să repet asta: nici ChatGPT, nici alte soluții de inteligență artificială, care funcționează similar în baza LLM, nu vor putea înlocui medicul. Da, l-ar putea completa, iar în multe state medicii integrează soluții AI în practica lor. Dar aceste cazuri sunt mai rare decât suntem tentați să credem, iar decizia medicală este întotdeauna una umană. Conversațiile cu ChatGPT, Claude, Perplexity (și altele) pot fi utile atât timp cât înțelegem și acceptăm că medicul rămâne principalul actor în sistemul medical. Sistemele AI nu dispun de inteligență proprie, ci sunt antrenate din baze largi de date. Dar atunci când vorbim despre maladii sau simptome, nu vorbim doar despre ceva biologic. Ci despre norme culturale, societale, care sunt diferite pentru populații care trăiesc în Europa sau America Latină. Totodată, există riscul ca AI să folosească informații din surse necredibile sau chiar intenționat false. Există dovezi clare că Google AI a generat sinteze cu informații medicale eronate și a durat ceva timp până acestea au fost înlăturate (detalii AICI). De asemenea, asociațiile profesionale sunt îngrijorate că așa-numiții „doctori AI” dau sfaturi de sănătate complet eronate pe TikTok.
Doctorul tău nu depune eforturi să-ți devină plăcut. El are obligația de a fi empatic și respectuos, dar poți avea certitudinea că nu va omite un diagnostic nefast pentru ca să-l placi mai mult. Nici nu-ți va prescrie pastile sau investigații care nu-ți sunt necesare doar pentru ca să-l apreciezi mai mult. AI, în schimb, face exact asta. Cu siguranță ai sesizat că ChatGPT, de exemplu, nu dezvoltă dezbateri pe marginea unor teme medicale și rareori contrazice utilizatorul. În medicină, această complezență poate fi nefastă.
De asemenea, ceea ce mă îngrijorează foarte mult este siguranța datelor medicale. ChatGPT sau oricare alt model AI nu este un seif cu lacăt unde să-ți poți păstra în siguranță datele. Este unul dintre aspectele la care ne gândim mai puțin sau chiar deloc. Înainte de a încărca fișiere cu date personale, cum ar fi nume, adresă, CNP, diagnostice, gândește-te că siguranța acestora poate fi compromisă. Da, este posibil ca datele tale ca pacient să fie introduse de către medicul tău într-un sistem AI fără ca tu să știi asta, dar este chiar momentul cel mai bun să-ți întrebi medicul cum folosește datele tale medicale.
Ce nu ar trebui să faci într-o conversație cu ChatGPT
Este absolut în regulă să întrebi Claude sau orice chatbot preferat informațiile și dovezile existente despre diabet, boala Crohn sau bolile de inimă. Dar este complet greșit să întrebi, de exemplu: „Ce tratament îmi poți recomanda pentru diabet?” sau „Dacă am diabet, este adevărat că voi trăi mai puțin?”. Poți întreba ce date confirmate științific se cunosc despre boala Crohn, poți cere să-ți sintetizeze informația existentă în limbaj accesibil și întotdeauna solicită sursele originale în baza căruia chatbotul și-a construit răspunsul.
La fel, dacă te simți mai obosit decât de obicei, este greșit să întrebi un chatbot ce cauze pot sta în spatele unei oboseli neobișnuite. Pentru că vei „afla”, probabil, că suferi de foarte multe maladii, inclusiv cancer. Cel mai mult te ajută dacă soliciți sintetizări și informații explicate într-un limbaj simplu și accesibil. Este riscant să soliciți diagnostice, manipulări medicale în condiții casnice și, la fel de grav, tratamente pentru maladii de care crezi că suferi fără o confirmare medicală.
Comunicarea trebuie să fie una rațională, directă, fără să insiști pe o anumită poziție sau răspuns pe care îl preferi. Chiar și așa, cu toate răspunsurile primite, trebuie să mergi la medicul tău și să-i comunici îngrijorările pe care le ai.
Ce se întâmplă când AI greșește
Relația medic-pacient este una clară nu doar prin prisma responsabilităților fiecăreia dintre părți față de cealaltă, dar și a răspunderii. Dacă un medic greșește, pacientul probabil va îndeplini toți pașii necesari pentru stabilirea unei greșeli medicale și va solicita să fie despăgubit. Cine răspunde însă când AI greșește într-o comunicare informală pacient-chatbot și există prejudicii? Sunt situații la care ne gândim mai rar, dar odată ce medicina evoluează, iar AI este tot mai integrată în toate procesele, este momentul să ne întrebăm cine poartă responsabilitatea și pentru ce anume. Și, cel important, cum este pacientul compensat.
Cum te poate ajuta AI când ai o problemă de sănătate
Cred că nu este corect să diabolizăm inteligența artificială. Însă ne putem folosi de toate beneficiile pe care le oferă. Informația sintetizată la un loc, în doar câteva secunde, este unul dintre ele. Solicitați informații sintetizate, într-un limbaj accesibil. Și solicitați întotdeauna sursele în baza cărora a fost construit răspunsul.
Deși medicina a evoluat mult, probabil comunicarea a rămas unul dintre cele mai deficitare aspecte. Medicii nu sunt întotdeauna instruiți suficient să comunice cu pacienții în special în situații dificile. De multe ori, comunicarea lipsește tocmai pentru că programul medicului este supraaglomerat, iar uneori comunicarea nici nu este percepută ca fiind esențială în relația medic-pacient.
Consider că AI schimbă aici esențial modul în care medicul și pacientul pot comunica. Pe de o parte, AI poate împuternici pacientul să adreseze întrebările corecte atunci când este în fața medicului. Este absolut greșit să veniți la medic cu o foaie printată cu răspunsuri generate de ChatGPT și să cereți insistent să vi se confirme cele scrise. Însă este o idee bună să solicitați ChatGPT să vă ajute să formulați cât mai explicit toate îngrijorările pe care le aveți și ce clarificări ați vrea să obțineți în timpul vizitei la medic.
Pe de altă parte, medicii trebuie să înțeleagă că pacienții au acum acces la mai multe informații decât acum 30 de ani. Împuternicirea pacientului este un pas important. Nu întotdeauna vine la pachet și cu educație, și cu bun simț, dar această observație poate fi valabilă uneori și în sens invers. În esență, nu pacientul trebuie apostrofat pentru nivelul lui de înțelegere. Răspunderea este a sistemului care are obligația de a oferi servicii universale pentru toți, de a proteja, educa și oferi soluții pentru profilaxie. Ca să revin la idee, solicitarea de a urma un tratament fără explicațiile de rigoare și așteptarea că acesta va fi acceptat cu servitudine nu mai este una posibilă astăzi. De altfel, o asemenea relație medic-pacient este lipsită de etică și disfuncțională. Aici, cred cu tărie că AI poate fi calea care invită la dialog.
În concluzie, nu putem anticipa cât de mult inteligența artificială va fi integrată în sistemele de sănătate și cât de mult va fi implicată în luarea deciziilor medicale. Ce putem face este să folosim rațional toate instrumentele de care dispunem pentru a obține o sănătate mai bună. Panta este alunecoasă și abruptă către dezinformare, deteriorarea relației medic-pacient și agravarea stării de sănătate, în cele din urmă.
Irina Papuc, jurnalistă, MA în Sănătate Publică
Comentariul a fost elaborat în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
