Indicele Alfabetizării Media a cetățenilor Republicii Moldova este de 55,1 puncte din 100, arată un studiu lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 23 septembrie. Deși acest scor se încadrează, conform metodologiei, la nivel „mediu”, el este cu doar 0,1 puncte peste pragul acestei categorii. „Studiul ne arată unde suntem astăzi și ne ajută să înțelegem mai clar care sunt vulnerabilitățile și unde trebuie să intervenim”, potrivit directoarei executive a CJI, Nadine Gogu.
Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova” analizează modul în care populația adultă accesează informația, evaluează credibilitatea surselor, verifică știrile, distribuie conținut și reacționează la dezinformare și la riscurile din mediul digital. Unul dintre principalii indicatori calculați este Indicele Alfabetizării Media (IAM), măsurat în premieră în Republica Moldova.
Pe o scară de la 0 la 100 de puncte, acesta reunește cinci dimensiuni: evaluarea critică a informației, distribuirea responsabilă a conținutului, siguranța digitală, utilizarea critică a inteligenței artificiale și acțiunea civică și reacția la dezinformare. Pentru interpretarea rezultatelor, cercetarea stabilește patru niveluri: critic – sub 40 de puncte; scăzut – între 40 și 54,9 puncte; mediu – între 55 și 69,9 puncte; ridicat – 70 de puncte și peste. Autorii precizează că aceste praguri sunt utilizate pentru analiză și comparație în cadrul cercetării și nu reprezintă standarde naționale validate sau niveluri oficiale de competență.
Astfel, potrivit rezultatelor, scorul mediu al Indicelui Alfabetizării Media este de 55,1 puncte din 100, iar conform pragurilor operaționale, din totalul respondenților, 12,9% dintre cetățeni se situează la un nivel critic de alfabetizare, 35,4% – scăzut, 40,7% – mediu și 10,9% – ridicat. În ansamblu, aproape jumătate dintre respondenți (48,3%) se află la nivelurile critic și scăzut, în timp ce 51,7% ating nivelurile mediu și ridicat.
CE NE SPUNE, DE FAPT, INDICELE
Autorii cercetării explică faptul că un scor mediu de 55,1 puncte nu înseamnă că mai mult de jumătate dintre oameni pot identifica în mod corect o știre falsă sau pot verifica orice informație întâlnită online. Indicele măsoară mai multe tipuri de competențe, iar rezultatele diferă considerabil de la o dimensiune la alta.
Cel mai mare scor este înregistrat la indicatorul distribuirea responsabilă a conținutului (83,5 puncte). Scorurile sunt considerabil mai reduse pentru celelalte dimensiuni ale indicelui: evaluarea critică a informației înregistrează 51,1 puncte, siguranța digitală – 56,9 puncte, utilizarea critică a instrumentelor bazate pe inteligență artificială – 48 puncte, iar acțiunea civică și raportarea dezinformării – 19 puncte.
„Aceste rezultate sugerează că respondenții manifestă o anumită prudență în distribuirea informațiilor, însă sunt mult mai puțin predispuși să raporteze activ conținutul fals sau manipulator. Rezultatele studiului confirmă faptul că identificarea unui conținut problematic, verificarea acestuia și raportarea lui reprezintă etape distincte ale comportamentului de alfabetizare media”, arată autorii.
Totodată, analiza pe dimensiuni confirmă că alfabetizarea media nu reprezintă o competență unitară: „Aceeași persoană poate manifesta comportamente responsabile într-un anumit domeniu – de exemplu, poate să evite distribuirea unei știri pe care nu a citit-o integral – și, în același timp, să întâmpine dificultăți în verificarea informațiilor, în evaluarea critică a conținutului generat cu ajutorul AI sau în raportarea conținutului fals ori manipulator. IAM este cel mai util atunci când este interpretat ca un profil, nu doar ca medie. Deciziile privind programele și intervențiile necesare pentru avansarea alfabetizării media trebuie raportate la cele cinci dimensiuni și la itemii care le compun, deoarece același scor total poate rezulta din combinații diferite de competențe, comportamente prudente și lipsă de participare online”.
TINERII ȘI PERSOANELE ÎN ETATE, LA DISTANȚĂ DE APROAPE 14 PUNCTE
Cercetarea identifică diferențe importante între generații. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani au un scor mediu IAM de 61,7 puncte, în timp ce pentru persoanele de peste 67 de ani scorul este de 48 de puncte. Autorii precizează însă că aceste rezultate sunt descriptive și nu demonstrează că vârsta este, de una singură, cauza diferențelor. Grupurile de vârstă diferă și în ceea ce privește educația, ocupația, mediul de reședință și experiența digitală. Bunăoară, scorurile mai ridicate în rândul grupelor tinere pot fi asociate cu o expunere mai frecventă la tehnologii digitale și cu o experiență mai îndelungată de utilizare a platformelor online.
Diferențe se observă și între populația urbană și cea rurală. În mediul urban, scorul IAM este de 58,9 puncte, față de 52,1 puncte în mediul rural. Aici, 17,8% dintre respondenți se situează la un nivel critic și 40,6% la un nivel scăzut de alfabetizare media, în timp ce în mediul urban proporțiile sunt de 6,6% și, respectiv, 28,7%. Nivelul ridicat este atins de 17,3% dintre respondenții de la sate, față de 6% în cazul celor de la oraș.
Și nivelul de educație este asociat cu diferențe ale scorului. Persoanele care dețin un masterat sau doctorat au un scor mediu de 65,2 puncte, cele care au absolvit un liceu – 61,7 puncte, iar cele cu studii superioare complete și incomplete – câte 60,2 puncte. Pentru studiile postsecundare scorul este de 53 de puncte, pentru cele profesionale – 51,9 puncte, pentru școala generală – 49,5 puncte, iar pentru persoanele cu șase – nouă clase – 49,2 puncte.
În schimb, diferențele dintre femei și bărbați sunt mici: 55,5 puncte pentru bărbați și 54,7 pentru femei.
DIFERENȚE TERITORIALE
Diferențe importante apar și între regiuni. Chișinăul înregistrează cel mai mare scor al indicelui – 62 de puncte, urmat de regiunea Centru – 53,8 puncte, Sud – 51,8 puncte, Nord – 51,5 puncte și Găgăuzia – 50,3 puncte. Și în acest caz, cercetarea precizează că rezultatele sunt descriptive și nu permit stabilirea unor relații cauzale între regiune și nivelul alfabetizării media.
În funcție de ocupație, scorul cel mai ridicat este înregistrat în cazul studenților și militarilor – 62,2 puncte, urmați de salariați – 57,2 puncte, șomeri – 55 de puncte, persoane casnice – 54,2 puncte și pensionari – 48,4 puncte.
Cercetarea arată astfel că cele mai mari diferențe ale indicelui alfabetizării media apar în funcție de vârstă, mediul de rezidență, regiune și nivelul de educație, în timp ce diferențele dintre femei și bărbați sunt reduse.
„NU ESTE SUFICIENT DOAR SĂ CONSTATĂM NIVELUL ALFABETIZĂRII MEDIA”
Cercetarea subliniază că un punctaj de 55,1 este un punct de referință pentru această primă măsurare, care poate fi utilizat pentru urmărirea evoluției în timp dacă viitoarele cercetări vor păstra aceeași formulă, aceiași itemi și ponderi comparabile. Prin urmare, valoarea indicelui alfabetizării media nu constă doar în cifra finală, ci și în posibilitatea de a identifica mai precis unde apar vulnerabilitățile: cine întâmpină dificultăți, în ce domenii și ce competențe trebuie consolidate.
Și Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, subliniază că rezultatele cercetării arată nu doar unde se află populația în prezent, ci și unde este nevoie de intervenții. „Există încă lacune importante în competențele de accesare, evaluare și verificare a informației, într-un context în care dezinformarea devine tot mai sofisticată, iar conținutul generat de inteligența artificială face procesul de verificare și mai dificil. De aceea, nu este suficient doar să constatăm nivelul alfabetizării media. Este nevoie de eforturi coordonate și constante pentru a-l crește”, potrivit ei.
„Recomandările formulate în studiu se adresează tuturor actorilor care pot contribui la acest proces: instituțiilor statului, partenerilor de dezvoltare, instituțiilor media și societății civile. Ne dorim ca această cercetare și indicele elaborat să devină un punct de referință pentru dezvoltarea unor politici și programe mai bine fundamentate și pentru măsurarea progresului în timp. Or, alfabetizarea media nu se dezvoltă într-un singur an. Este o investiție pe termen lung în capacitatea oamenilor de a se informa și de a gândi critic”, a mai spus Nadine Gogu pentru Mediacritica.
Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova” a utilizat un design mixt, combinând metode cantitative și calitative. Rezultatele cantitative se bazează pe 1.008 răspunsuri valide înregistrate. Componenta calitativă a inclus șase focus-grupuri și cinci interviuri în profunzime cu reprezentanți ai mass-mediei și experți în domeniu, precum și un exercițiu de analiză a unui material-stimul.
