Decesul recent al femeii dintr-un sat din raionul Anenii Noi, care a suferit mai multe traumatisme ce ar fi fost generate de fiul său, a fost reflectat în presă cu abateri deontologice în ceea ce privește prezumția de nevinovăție a presupusului făptaș.
Mai multe instituții media s-au întrecut în titluri cu aprecieri și învinuiri: „Femeie ucisă în bătaie de propriul fiu, la Anenii Noi” (Dechide.md); „ Caz terifiant la Anenii Noi: Și-a ucis mama în bătaie în urma unui conflict. Bărbatul ar fi fost beat” (TV8.md); „Terifiant! O femeie din Anenii Noi a fost ucisă în bătaie de propriul fiu” (Unica.md); „ Anenii Noi: O femeie a fost ucisă în bătaie de propriul fiu” (Stiri.md); „ STRIGĂTOR LA CER! Un bărbat din Anenii Noi și-a omorât mama în bătaie” (Publika.md); „Caz socant la Anenii Noi. Si-a ucis mama, dupa ce a consumat alcool. Un barbat – retinut pentru 72 de ore. Cum s-a intamplat totul”. ProTV.md); „Caz șocant la Anenii Noi. O femeie a fost ucisă în bătaie de către propriul fiu” (Paranteze.md); „Мужчина забил до смерти свою пожилую мать” (Esp.md).
Știrile transmit certitudinea că bănuitul ar fi făptașul, chiar dacă o decizie a instanței de judecată, care să demonstreze acest lucru, nu a fost pronunțată deocamdată.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”.
Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. (…) În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă”.
Într-o analiză pentru Mediacritica, expertul Daniel Goinic a explicat de ce un presupus făptaș nu poate fi învinuit de presă până la pronunțarea unei decizii judecătorești și a oferit o recomandare mass-media: „Jurnaliștii trebuie să fie atenți totuși la conținutul și forma articolului elaborat. Interesul public reprezintă un criteriu esențial, iar articolul trebuie să contribuie la dezbaterea publică a acestei probleme. Atunci când difuzarea informațiilor este însoțită de comentarii părtinitoare, prejudiciabile sau necorespunzătoare, contribuția articolului lor la dezbaterea publică va fi una redusă sau, mai grav, va duce la o încălcare a drepturilor omului”.