Ordinul executiv al noului președinte al SUA, Donald Trump, prin care suspendă temporar toate programele de asistență externă ale Statelor Unite, a constituit motiv de speculații în mediul online moldovenesc cu referire la fondurile obținute de ONG-urile ce activează în Republica Moldova. De altfel, este o narațiune reluată periodic în spațiul nostru public.
La data de 21 ianuarie, portalul Telegraph.md a titrat: „Dragoș Galbur salută decizia americanilor și așteaptă una similară din partea germanilor: «Dolarii americani și finanțările europene ajungeau în ONG-urile controlate de PAS»”. Textul este scris dintr-o singură sursă, în baza unei postări de pe Facebook a președintelui Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, cu referire la suspendarea temporară a asistenței externe a SUA.
În știre se speculează precum că organizațiile neguvernamentale ar fi controlate politic sau că ar folosi fonduri externe în mod abuziv. „Toți dolarii americani mergeau direct în ONG-urile și agențiile controlate de PAS, după care își pierdeau urma”, se afirmă între altele. Autorii materialului nu s-au asigurat să verifice informația din mai multe surse, să obțină dovezi sau să ofere un drept la replică celor vizați, așa cum o cere Codul Deontologic al Jurnalistului. Și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști prevede că „jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante”.
ATACURI NEJUSTIFICATE
De altfel, narațiunea că organizațiile neguvernamentale ar fi utilizate ca instrumente de influență politică și ca mijloc de cheltuire a fondurilor externe americane sau europene în mod netransparent a revenit în contextul ultimelor evenimente geopolitice.
„Este trist că, în disputele politice, se lovește adesea în aceste organizații, care oferă servicii și rezultate concrete, mai ales când transparentizarea (prin publicarea rapoartelor și bugetelor) este folosită pentru atacuri și denigrări”, atenționează activista Alina Andronache.
„Unul dintre cele mai răspândite falsuri este că «banii vin cu sacii» și ONG-urile îi pot folosi după bunul plac, fără nicio restricție. În realitate, procesul de obținere a unui grant de la finanțatori internaționali (precum Uniunea Europeană sau USAID) este unul extrem de riguros și care consumă timp. ONG-urile aduc contribuții semnificative la reforme și la îmbunătățirea serviciilor sociale, colaborând inevitabil cu autoritățile. Tocmai această colaborare le plasează adesea în mijlocul jocurilor politice: guvernarea le poate acuza că susțin opoziția atunci când sunt critice sau vocale, iar opoziția le suspectează de afiliere politică atunci când colaborează cu statul. În realitate, ONG-urile își desfășoară activitatea indiferent de cine se află la putere. Politicienii se schimbă, însă proiectele și oamenii rămân, asigurând continuitatea inițiativelor utile pentru comunitate”, mai explică ea.
Despre atacuri și acuzații neîndreptățite vorbește și Elena Nofit, comunicatoare la Centrul Contact.
„Este regretabil să fim parte a jocurilor și declarațiilor politicienilor care vor să fie în centrul atenției prin diverse speculații. Asemenea declarații afectează imaginea unui întreg sector, unde muncesc peste 23.000 de oameni. Toți acești angajați, doar într-un an, au contribuit la bugetul de asigurări sociale cu peste 330 de milioane de lei, ceea ce ar putea reprezenta un echivalent de aproximativ 160.000 de pensii, indemnizații de îngrijire a copiilor sau alte indemnizații sociale. Inclusiv au avut o contribuție de peste 122 de milioane de lei în fondul de asigurări medicale, ceea ce înseamnă salarii pentru medici, echipament medical și întreținerea instituțiilor de sănătate publică. Declarațiile politicienilor care vor să eticheteze ONG-urile ar trebui să se fundamenteze pe dovezi, date și exemple concrete, nu pe emoții și frustrări personale”, potrivit Elenei Nofit.
Și analistul politic Ion Tăbârță consideră că asemenea narațiuni au scopul de a discredita importanța sectorului asociativ în procesul de integrare europeană.
„Decizia lui Trump este folosită de către actorii politici proruși din Republica Moldova, deranjați de faptul că ONG-urile moldovenești reprezintă un element important în promovarea parcursului european al Chișinăului. Din acest motiv, acești actori pro-moscoviți încearcă să promoveze diferite narațiuni care să decredibilizeze importanța sectorului asociativ în procesul de integrare europeană, atât în societatea moldovenească, cât și în rândurile partenerilor de dezvoltare. De aici, și astfel de narațiuni precum că ONG-urile doar «toacă bani» europeni și americani sunt inutile și mai bine ca acești bani să se ducă către cetățenii moldoveni”, punctează analistul.
