Obstrucționarea securității cibernetice a mai multor instituții de presă și vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride se numără printre problemele care au afectat mass-media în ultimul an. Constatările se regăsesc în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2022 – 3 mai 2023, semnat de Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de alte opt organizații neguvernamentale de media. Documentul a fost lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, proclamată de Adunarea Generală a ONU acum trei decenii.
Semnatarii memoriului constată că, în perioada 3 mai 2022 – 3 mai 2023, libertatea presei în Republica Moldova a fost afectată de probleme grave, fiind marcată de un context politic, social și economic tensionat.
Între altele, autorii se referă la impactul războiului din Ucraina asupra mass-mediei din Republica Moldova, subliniind că, în afară de provocările la adresa securității presei, preexistente până la declanșarea conflictului, agresiunea militară a generat noi factori de risc pentru jurnaliști, cum ar fi obstrucționarea securității cibernetice a mai multor instituții de presă și pericolul la care se expun corespondenții de război.
La fel, „agresiunea militară amplă a Federației Ruse împotriva Ucrainei a developat și vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride. În perioada de referință, fiind în alertă, autoritățile în premieră au fost preocupate la scară largă de securitatea informațională, reușind să opereze anumite modificări legislative. La nivel practic s-a remarcat efortul Consiliului Audiovizualului (CA) de a diminua, prin monitorizări și sancțiuni, fluxul de falsuri și dezinformare din spațiul audiovizual. Efortul CA, la sfârșit de an, a fost completat cu suspendarea licențelor de emisie a șase televiziuni printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Mai multe organizații ale societății civile au exprimat opinii critice în raport cu măsurile cu caracter restrictiv impuse de CSE. Potrivit semnatarilor unor declarații, acțiunile autorității trebuiau să fie fundamentate prin argumente convingătoare și probe certe, asigurând excluderea dubiilor în privința legalității și proporționalității ingerințelor. De altfel, efectul acțiunilor este redus, atâta timp cât spațiul online rămâne nesecurizat”, se arată în document.
Autorii memoriului constată, de asemenea, „eforturile strategice și agresive ale Federației Ruse de a impune publicului narațiunile statului agresor în scopul influențării situației din regiune, inclusiv din Republica Moldova”.
Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la încurajarea și protejarea presei libere. Printre altele, se recomandă îmbunătățirea procesului decizional al Consiliului Audiovizualului, pentru a proteja publicul de propaganda de război, dar fără a afecta libertatea presei, sau consolidarea capacităților instituționale de contracarare a propagandei, a dezinformării și a falsurilor mediatice.
Pe 3 mai jurnaliști, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile și activiști civici din Moldova au participat la un flashmob cu genericul #OprițiRăzboiul!, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Evenimentul, desfășurat în fața sediului Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, a avut loc cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei și a ținut să evidențieze consecințele războiului din Ucraina asupra presei libere și independente.
„La un an de la declanșarea invaziei Kremlinului în Ucraina constatăm cu îngrijorare că în Federația Rusă ia amploare fenomenul de a-i lipsi de libertate pe jurnaliștii care au o altă viziune asupra războiului, decât viziunea Kremlinului, și toate acestea pe fundalul unui val masiv de propagandă și dezinformare care afectează mințile oamenilor din Rusia și din afara ei. Ne solidarizăm pe această cale cu jurnaliștii care reflectă profesionist războiul din Ucraina, dar și jurnalistul de la Wall Street Journal Evan Gershkovich, arestat la Moscova, și cu jurnaliștii ruși care au fost condamnați la închisoare pentru simplul fapt că au spus lucrurilor pe nume”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.
