Întrebare: În lumina ultimelor evenimente ca urmare a deciziei CSE de suspendare a licențelor pentru mai multe posturi de televiziune, am auzit unele opinii precum că ar fi încălcată libertatea de exprimare. Ce înseamnă, de fapt, libertatea de exprimare? Putem spune orice gândim fără niciun fel de reținere?
Răspuns:
Subiectul libertății de exprimare este unul complex. În linii generale, este un drept, un principiu care înseamnă să-ți expui opinia fără a fi îngrădit în vreun fel anume.
Libertatea de exprimare este un drept proclamat la nivel internațional. Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată și proclamată la 10 decembrie 1948 de către Adunarea Generală a ONU, stipulează în articolul 19 că „orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.
În Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care Republica Moldova a ratificat-o în 1997, articolul 10 prevede că „Orice persoană are dreptul de a afirma şi de a scrie, în mod responsabil, ceea ce gândeşte, precum şi de a comunica şi de a primi informaţii. Acest drept include şi libertatea presei”.
Amintim aici și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care stipulează în articolul 11 că „ (1) orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. (2) Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate”.
Și Republica Moldova s-a aliniat acestor drepturi internaționale și a stipulat în Constituție, mai exact în articolul 32, că (1) „oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil”. (2) „Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie”.
Totuși, avem dreptul să spunem orice? John Stuart Mill, filosof britanic și unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, afirma că „libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”.
Astfel, în punctul 3, al aceluiași articol 32 din Constituția Republicii Moldova este stipulat faptul că „sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional”.
„Exercitarea libertăţii de exprimare poate fi supusă unor restrângeri prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, pentru a apăra ordinea şi a preveni infracţiunile, pentru a proteja sănătatea şi morala, reputaţia sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti”, explică Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent.
Citiți și: PEÎNȚELES. Educația mediatică este doar pentru jurnaliști?
Pentru a înțelege mai bine actualitatea informațională în care trăim, puteți adresa întrebări echipei Mediacritica, iar noi vă vom răspunde. Vă îndemnăm să ne scrieți la adresa redactia@ijc.md sau pe paginile noastre de Facebook ori Instagram.
