Cu siguranță, dacă urmărești Mediacritica, ai auzit și aflat despre gândirea critică și importanța acestei abilități în era digitală în care trăim. Cercetătorii merg însă și mai departe și vorbesc acum despre ignorarea critică. Așadar, ce este ignorarea critică? Îți explicăm în ediția de astăzi a rubricii #PeÎNȚELES.
Când gândirea critică nu este suficientă pentru a face față supraîncărcării cu informații, trebuie să învățăm „ignorarea critică”. Asta ne îndeamnă câțiva cercetători (un filozof, doi oameni de știință pe domeniul cognitiv și un om de știință în domeniul educației), autori ai studiului „Ignorarea critică drept competență de bază pentru cetățenii digitali”, în care prezintă acest nou concept. Într-o sinteză pe platforma Theconversation.com, ei ne atenționează că Internetul este atât un paradis, cât și un iad din punct de vedere informațional, iar gândirea critică nu mai este suficientă.
„Strategia cognitivă standard este gândirea critică, un proces intelectual disciplinat, autodirijat și dificil, care ajută la identificarea informațiilor valabile. În școală, elevii sunt învățați să citească și să analizeze cu atenție informațiile. Astfel, ei pot evalua afirmațiile și argumentele pe care le văd, aud sau citesc. Nu există nicio obiecție. Capacitatea de a gândi critic este deosebit de importantă. Dar este suficientă într-o lume cu un exces de informații și surse de dezinformare? Răspunsul este NU din cel puțin două motive. În primul rând, lumea digitală conține mai multe informații decât toate bibliotecile lumii combinate. Multe dintre acestea provin din surse neverificate și nu au indicatori de încredere. Să analizăm critic toate informațiile și sursele cu care ne confruntăm ne-ar paraliza complet, deoarece nu am avea niciodată timp să citim informațiile valoroase pe care le identificăm cu efort. În al doilea rând, investind gândire critică în surse ce ar fi trebuit ignorate din prima înseamnă că comercianții de atenție și actorii malefici primesc ceea ce-și doresc, adică atenția noastră”, explică cercetătorii.
Pe scurt, cei patru cercetători definesc ignorarea critică drept capacitatea de a alege ce să ignorăm și unde să ne investim capacitățile noastre limitate de atenție. Ignorarea critică este mai mult decât doar a nu acorda atenție – este vorba despre practicarea unor obiceiuri conștiente și sănătoase în fața excesului de informații.
INSTRUMENTE PENTRU IGNORAREA CRITICĂ
Există trei strategii principale pentru ignorarea critică, arată experții, și fiecare răspunde la un tip diferit de informații dăunătoare.
În primul rând, este vorba despre autoreglare ca instrument ce-și propune să împuternicească oamenii să fie „arhitecți ai alegerilor” prin proiectarea mediilor lor informaționale în moduri care să funcționeze cel mai bine pentru ei. Putem, de exemplu, să eliminăm notificările distractive și irezistibile. Putem seta ore specifice în care să primim notificări, creând astfel ferestre de timp pentru lucru concentrat sau socializare. Autoreglarea ne poate ajuta, de asemenea să restricționăm utilizarea datelor noastre personale în scopuri de publicitate țintită.
Citirea laterală este o strategie ce permite oamenilor să imite modul în care fact-checkerii (cei care verifică faptele) stabilesc credibilitatea informațiilor online. Asta implică, la modul direct, deschiderea unei noi pagini de browser pentru a căuta informații despre organizația sau persoana din spatele unui site înainte de citi conținuturile sale. Abia după consultarea acestor informații adiționale, verificatorii experimentați evaluează dacă merită sau nu să acorde atenție sursei. Prin urmare, înainte să se declanșeze gândirea critică, primul pas este să ignorăm atractivitatea unui site și să verificăm ce spun alții despre el.
Metoda „Nu hrăniți trollii” vizează activitatea trollilor online și altor utilizatori răuvoitori care hărțuiesc, fac cyberbullying sau folosesc alte tactici antisociale în mediul virtual. Trollii prosperă prin atenție, iar cei care răspândesc intenționat dezinformări periculoase apelează adesea la tacticile de troll. Una dintre principalele strategii pe care le folosesc negaționiștii științifici este de a acapara atenția oamenilor prin crearea aparenței unei dezbateri în cazul în care nu există una. Sfatul-cheie în așa caz este să nu răspundeți direct la trolling, să nu vă implicați în dezbateri sau să nu răspundeți cu aceeași monedă. Desigur, această strategie de ignorare critică este doar o primă linie de apărare. Ar trebui completată prin blocarea și raportarea trollilor și prin politici transparente de moderare a conținutului platformei, inclusiv dezmințirea informațiilor greșite/false.
Aceste trei strategii nu sunt un set de abilități de elită. Oricine le poate folosi, dar eforturile educaționale sunt cruciale pentru a aduce aceste instrumente publicului, concluzionează cercetătorii.
