Două portaluri de știri au publicat pe 25 octombrie articole cu încălcarea normelor deontologice, care îl vizează pe starețul Mănăstirii de la Durlești participând la un eveniment religios. Asta în contextul în care el a fost condamnat anterior pentru perversiuni față de o minoră. Contrar normelor, redacțiile îl numesc pe stareț „pedofil”, chiar dacă o decizie definitivă și irevocabilă în acest dosar nu a fost încă pronunțată.
În primul caz, site-ul Enews.md a titrat: „Nelegiuire. În Moldova, un preot pedofil nu numai că nu stă închis, ci chiar a fost văzut la liturghie” (orig. Закон не писан. В Молдове священник-педофил не только не сидит, но даже был замечен на литургии). Aceeași catalogare este folosită și de autorii portalului postului TV8 în știrea cu titlul „Un preot condamnat pentru pedofilie a participat la liturghia de marcare a 30 de ani de la reluarea activității Mitropoliei Basarabiei” (orig. Осужденный за педофилию священник принял участие в литургии в честь 30-летия возобновления деятельности Бессарабской митрополии). Jurnaliștii utilizează termenul de „preot-pedofil” în raport cu starețul Mănăstirii de la Durlești, chiar dacă precizează în știri că acesta nu a fost condamnat definitiv în dosarul în care este vizat: „Decizia instanței în cazul preotului-pedofil a fost suspendată deocamdată” (решение суда по делу священника-педофила пока приостановили).
Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, articolul 12 ce se referă la dreptul la prezumţia nevinovăţiei, „orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracţiuni sau contravenţii este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă”. De asemenea „persoanele care nu reprezintă autorităţile publice şi nu pot influenţa în niciun fel derularea procesului intentat, inclusiv mass-media, au dreptul să-şi exprime opinia privind vinovăţia unei persoane cu condiţia ca din contextul exprimării să reiasă clar că până la momentul dat nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă de condamnare a persoanei respective, că este vorba de opinii, şi nu de fapte confirmate, iar faptele pe care se bazează comentariile privind vinovăţia unei persoane şi calitatea procesuală a acesteia să fie expuse cu precizie”.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”.
La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști prevede că „orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. (…) În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă”.
Într-o analiză pentru Mediacritica, expertul Daniel Goinic a explicat de ce un presupus făptaș nu poate fi învinuit de presă până la pronunțarea unei decizii judecătorești și a oferit o recomandare mass-media: „Jurnaliștii trebuie să fie atenți totuși la conținutul și forma articolului elaborat. Interesul public reprezintă un criteriu esențial, iar articolul trebuie să contribuie la dezbaterea publică a acestei probleme. Atunci când difuzarea informațiilor este însoțită de comentarii părtinitoare, prejudiciabile sau necorespunzătoare, contribuția articolului lor la dezbaterea publică va fi una redusă sau, mai grav, va duce la o încălcare a drepturilor omului”.
