Pe parcursul stării de urgență și după expirarea acesteia, peste 70 de surse online au fost blocate și rămân inaccesibile pe motiv că „alterează spațiul informațional” al Republicii Moldova sau că „publică informaţii false în domenii ce afectează securitatea națională”. Între timp, ziare tipărite cu același nume și care publică în paginile lor materiale similare celor de pe „clonele” unor site-uri blocate sunt disponibile în vânzare și ajung pe mesele cetățenilor. Unii experți vorbesc despre selectivitatea autorităților în eforturile de asigurare a securității informaționale a țării.
Ziare precum Komsomolskaia Pravda sau Moldavskie vedomosti s-au tipărit și distribuit pe tot parcursul stării de urgență și sunt disponibile și în prezent, în timp ce portalurile Kp.md sau Vedomosti.md au fost blocate la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Am cumpărat câte un număr al acestor publicații, iar din observațiile Mediacritica, Komsomolskaia Pravda are în paginile sale materiale identice celor de pe actuala „clonă” a portalului închis în octombrie 2023, unele dintre care au o abordare prorusă. De asemenea, pe paginile ziarului regăsim o serie de articole despre viața vedetelor din Rusia, dar și, de exemplu, comunicate de presă ale formațiunilor afiliate lui Ilan Șor, preluate fără indicarea sursei primare. Materialele sunt semnate atât de jurnaliști din Republica Moldova, cât și din Federația Rusă.
Chiar pe prima pagină a gazetei este indicată adresa web a „clonei” site-ului, iar în ziar găsim articole publicate și pe site. Bunăoară, în materialul cu titlul „Încă o dată, oamenii au fost înșelați, indexarea batjocoritoare este doar de 4 procente: «Au furat în medie 3000 de lei de la fiecare și mai mult de 3 miliarde de lei de la toți pensionarii din Moldova»” (în org.Опять народ кинули, издевательская индексация всего 4 процента: “Украли у каждого в среднем по 3000 леев и более 3 млрд леев у всех пенсионеров Молдовы”), autorul recurge la amestec dintre fapte și opinii. Declarațiile ministrului Muncii, Alexei Buzu, sunt interpretate de redacție.
Gazeta Komsomolskaia Pravda este tipărită de Întreprinderea de Stat Universul și nu precizează în paginile sale tirajul lunar, iar Moldavskie vedomosti se editează de EditTiparGrup, într-un tiraj de 8.400 de exemplare.
Publicația Moldavskie Vedomosti conține preponderent articole despre situația din Republica Moldova, semnate de jurnaliști din țara noastră. În numărul pe care l-am consultat am găsit și un amplu articol care face referire la interviul jurnalistului american Tucker Carlson cu președintele rus Vladimir Putin.
CE SPUN AUTORITĂȚILE
Solicitați pentru un comentariu, reprezentanții SIS au precizat pentru Mediacritica faptul că „prevederile pct. 26 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) nr. 1 din 24 februarie 2022 se răsfrângeau doar asupra resurselor web online, dacă prin conținutul acestora se promova știri false în domeniul ce afectează securitatea națională sau incită la ură, dezordini în masă sau război, fie resursele web care erau utilizate în războiul informațional contra Republicii Moldova. Reieșind din cele menționate, edițiile periodice tipărite Komsomolskaia Pravda și Moldavskie vedomosti nu s-a încadrat în categoria surselor online și restricțiilor aplicate prin intermediul dispozițiilor CSE, fiind guvernate de cerințele Legii presei”.
SIS a mai explicat în răspunsul său că „interzierea editării sau difuzării materialelor tipărite poate fi efectuată în baza criteriilor juridice stabilite de CEDO, stipulate în cauzele ziarului Flux vs Republica Moldova și doar printr-o decizie a instanței de judecată, în cazul în care publicațiile periodice ar conține materiale cu caracter extremist, prevăzute de art. 1,7 din Legea nr. 54 privind contracararea activității extremiste”.
Potrivit instituției „constatarea caracterului extremist al materialului informațional se face de către instanța de judecată, în temeiul sesizării procurorului. În cazul în care organizația, pe parcursul a 12 luni, a editat de două ori materiale cu caracter extremist, instanța de judecată pronunță hotărârea privind încetarea activității ei editoriale. Copia de hotărârea definitivă a instanței de judecată prin care un material se declară ca având caracter extremist se expediază la Ministerul Justiției care, prin ordin, include materialul respectiv în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist”.
Atât Komsomolskaia Pravda, cât și Moldavskie Vedomosti se regăsesc în lista de abonări pentru anul 2024, publicată pe site-ul Posta.md. Poșta Moldovei a confirmat, pentru Mediacritica, că gazetele au circulat în perioada stării de urgență, dar a refuzat să dea mai multe detalii. „Conform contractelor încheiate cu redacțiile privind distribuirea edițiilor periodice în baza abonamentelor, părțile poartă răspundere pentru confidențialitatea prevederilor contractuale, precum și a tuturor datelor, informațiilor verbale, scrise și/sau în formă electronică în posesia cărora au intrat în cadrul executării acestora și nu vor dezvălui aceste informații niciunei alte persoane fără a avea aprobarea prealabilă scrisă a celeilalte părți. Urmare a celor menționate, furnizarea informației solicitate este imposibilă”, a precizat instituția în răspunsul său.
Solicitat de Mediacritica la același subiect, Ministerul Culturii, responsabil de politicile în domeniul mass-media, ne-a direcționat la Centrul pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării. Pe de altă parte, Centrul a precizat că „nu are competența de a emite opinii referitoare la acțiuni care nu se încadrează în atribuțiile sale sau care sunt întreprinse de alte instituții ale statului. De asemenea, dorim să subliniem faptul că Centrul nu dispune de drept de inițiativă legislativă și nici de putere executivă. Rolul nostru constă în furnizarea de suport și în integrarea eforturilor de comunicare ale statului în jurul pilonilor tematici enumerați în concepția menționată anterior. Orice acțiune concertată și susținută de dezinformare, care aduce atingere intereselor naționale, reprezintă un pericol pentru securitatea națională. Cu toate acestea, gestionarea amenințărilor la adresa securității naționale prin acțiuni concrete se află în competența puterii legislative și executive, iar Centrul nu are atribuțiile sau mandatul de a emite opinii în spațiul public în legătură cu aceste aspecte”.
ABORDARE SELECTIVĂ
Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), susține că abordarea autorităților pare una selectivă. „Faptul că autoritățile statului blochează niște site-uri, iar conținuturile respectivelor site-uri migrează în publicații periodice tipărite, publicații de care autoritățile statului nu se leagă, pare o abordare selectivă, dacă nu anapoda, pentru că este non-sens să lupți cu site-uri nocive și să nu vezi ziare la fel de nocive. Dar ce alternative au autoritățile? Să închidă ziarele? Ei bine, ziarul închis, până mâine se deschide din nou, cu un titlu asemănător, că nici licență nu-i trebuie – e suficient să se înregistreze, cum îi zice legea, de exemplu, ca SRL, și să continue să-și facă mendrele. Ce-i rămâne statului? Să închidă și proaspătul/vechiul ziar apărut/reapărut?! E încă un non-sens”, potrivit expertului media.
„Deci, soluția trebuie căutată și, mai ales, găsită, în alt loc. Iar locul cu pricina este atât de cuprinzător, încât în el încape și gândirea critică, și jurnalismul onest, și legislația care să spună tranșant ce conținuturi sunt interzise, și aplicarea legislației pentru conținuturile interzise, și reputația profesională, și responsabilitatea individuală pentru ce informație înghiți, și câte și mai câte. Este adevărat, locul acesta cere mult mai mult efort, dar și dă mult mai mult efect”, mai consideră Ion Bunduchi.
