Un studiu realizat de Global Focus Center examinează starea pregătirii instituțiilor guvernamentale și a societății civile din România pentru a identifica și contracara dezinformarea, manipularea sau influența malefică. Deși a fost elaborată Strategia Națională pentru Comunicarea Strategică, documentul nu a ajuns să fie implementat și nici n-a fost supus vreodată dezbaterilor publice sau consultărilor cu societatea civilă. Experții au identificat inclusiv eforturi insuficiente de adaptare a cunoștințelor instituționale la provocările actuale din domeniu.
Majoritatea respondenților care au participat la studiul Global Focus Center, o organizație independentă de cercetare și analiză în domeniul politicii externe și securității internaționale cu sediul la București, au fost în general mulțumiți de cadrul legal actual pentru comunicarea strategică și contracararea operațiunilor de influență. Printre aceștia se numără experți relevanți, inclusiv reprezentanți ai instituțiilor de stat, politicieni și experți independenți. Ei remarcă, cu toate acestea, că legislația României nu a fost încă actualizată pentru a aborda probleme noi, cum ar fi dezinformarea, prejudiciile online și interferențele străine. De asemenea, nu a existat o evaluare sistematică a eficacității legilor existente în acest sens și nicio dezbatere specifică, care să includă toate instituțiile relevante.
Cercetarea a mai constatat că există o mare discrepanță între capacități și cunoștințe în cadrul instituțiilor diplomatice și/sau de forță și alte ministere ori agenții. „Cunoștințele și înțelegerea comunicării strategice și a contracarării dezinformării sunt promovate cel mai bine în cadrul instituțiilor publice. Este vorba de claritate în stabilirea obiectivelor și a procedurilor instituționale legate de comunicarea strategică și/sau lupta împotriva dezinformării, dar și de cooperarea internațională, bune practici în acest domeniu în special în cadrul NATO și al UE”, se menționează în studiu.
Potrivit autorilor, instituțiile de stat demonstrează adesea lipsă de flexibilitate printr-o coordonare slabă de la nivel superior. În plus, se remarcă faptul că, în cadrul mai multor autorități, nu se face diferența între afaceri publice/comunicare și comunicare strategică sau combaterea dezinformării, toate fiind gestionate de același departament din cadrul unei instituții. Autoritățile cred că este necesar un leadership politic mai puternic și un cadru național unificat. „Birocrația română, în special în instituțiile legate de apărare, ordine publică și protecție civilă, rămâne puternic orientată spre gestionarea de sus în jos și orice abordare pentru îmbunătățirea comunicării strategice și a rezilienței la dezinformare trebuie să ia în considerare acest aspect, în același timp cultivând o coordonare orizontală și agilă și o deschidere mai mare către restul societății”, este precizat în cercetare.
Pentru îmbunătățirea pregătirii în acest domeniu, recomandările autorilor studiului includ îmbunătățirea cadrului național pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării, crearea unei instituții de coordonare, o mai bună incluziune în eforturile de comunicare strategică și anti-dezinformare a instituțiilor publice, includerea autorităților locale și a societății civile în eforturile coordonate la nivel central, prin mijloace formale și informale, intensificarea contactelor și schimburilor internaționale.
