Expulzarea din țară a directorului redacției Sputnik Moldova, la mijlocul lunii septembrie, a servit drept motiv pentru mai multe redacții cu o politică editorială prorusă să critice autoritățile de la Chișinău, insistând pe o pretinsă îngrădire a libertății de exprimare, lichidarea mass-mediei de limbă rusă și promovarea unei politici antidemocratice în stat.
Vitalii Denisov a fost declarat indezirabil și expulzat din țară în dimineața zilei de 13 septembrie. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Migrație, Denisov, care este cetățean rus, a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova pentru o perioadă de zece ani și, conform procedurilor, a fost îndepărtat sub escortă de pe teritoriul statului. „Măsura de îndepărtare a străinului a fost dispusă în legătură cu implicarea acestuia în treburile interne ale Republicii Moldova, fapt care pune în pericol securitatea informațională a țării noastre”, au argumentat funcționarii. În cadrul unei conferințe de presă din aceeași zi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, declara că „autoritățile au toleranță zero față de știrile false. Instituția pe care o reprezenta cetățeanul respectiv se ocupa constant cu atacuri informaționale, minciună, propagandă și dezinformare”.
La scurt timp, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă. În plus, cu o reacție oficială din partea Moscovei a venit purtătoarea de cuvânt de la Externe, Maria Zaharova, referindu-se între altele la o „epurare a spațiului informațional”. „Nu este o acțiune izolată, ci o altă verigă în lanțul atitudinii inadecvate a actualelor autorități moldovenești față de conceptul de democrație. Ei nu înțeleg ce este asta, ce este libertatea de exprimare, drepturile jurnaliştilor”, potrivit ei.
În seara zilei de 13 septembrie, comentând cazul pentru RIA Novosti, Vitalii Denisov a spus că nu ar fi primit de la autoritățile Republicii Moldova explicații cu privire la învinuirile ce i s-au adus și că ar putea să atace statul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Tot el a mai precizat că situația ce vizează deportarea sa din Moldova nu va afecta munca Sputnik Moldova, iar „fiecare își va face treaba într-un mod profesionist, ca și până acum”.
RIA Novosti, agenția de presă de stat de la Kremlin, a publicat pe 13 și 14 septembrie circa 20 de materiale la subiect, la rubrica „Războaie mediatice”, în care a transmis inclusiv reacții ale reprezentanților opoziției din Moldova, ale unor așa-numiți deputați din regiunea transnistreană și ale reprezentanțelor diplomatice din ambele țări. Instituția a informat și despre opinia critică a lui Dmitrii Kiseleov, directorul grupului media „Россия сегодня” („Rossiya segodnya”), din care fac parte atât RIA Novosti, cât și rețeaua Sputnik. Iar remarci despre o Moldovă „ostilă” s-au strecurat până și în știrea despre faptul că Denisov planifică să-și evacueze pisica din țară.
BLOCAREA EȘUATĂ A SPUTNIK
Site-ul Sputnik.md a fost blocat la două zile de la invazia Federației Ruse în Ucraina, pe 26 februarie 2022, pentru promovarea „de informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență”. Ulterior, și redacția Radio Sputnik Moldova de limba română a demisionat in corpore. Pe de altă parte, după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a solicitat blocarea portalului, agenția Sputnik Moldova a anunțat că a lansat alte trei portaluri online. Acestea au putut fi accesate nestingherit și doar abia peste un an SIS a solicitat blocarea a cinci site-uri care „publică informaţii false în domeniul ce afectează securitatea națională”, fiind vorba de mai multe clone ale Sputnik – Sputniknews.com, Md.sputniknews.com, Ro.sputniknews.com, Sputniknews.ru, Md.sputniknews.ru. SIS preciza că ordinul „ce conţine indicații cu caracter obligatoriu a fost transmis furnizorilor de rețea și/sau servicii de comunicații electronice, pentru a bloca, în condițiile legii, imediat accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele menționate”.
ABORDAREA SPUTNIK MOLDOVA
Totuși, Md.sputniknews.com (în limba română) și Md.sputniknews.ru (în limba rusă) puteau fi accesate și în ziua expulzării lui Vitalii Denisov. „Ofițerii serviciului de migrație au venit la Denisov acasă și, fără a-i permite să-și împacheteze lucrurile și să-și ia animalele de companie, a fost urcat într-o mașină și dus la aeroport cu ordin de deportare la primul zbor”, a informat redacția Sputnik Moldova în acea dimineață. Ulterior, pe site au mai fost publicate alte nouă articole la aceeași temă, cu o abordare unilaterală și critică față de autoritățile de la Chișinău. Sputnik a transmis comentariile Partidului „Renașterea”, pe cele ale lui Dmitrii Kiseleov, Maria Zaharova, ale actualului secretar executiv al socialiștilor, Igor Dodon, și ale deputatului de opoziție Bogdan Țîrdea, care a oferit inclusiv un interviu celor de la Sputnik. „De ce s-a instituit cenzură strictă în Moldova și de ce orice știre din Rusia este interpretată ca o minciună? De ce au refuzat autoritățile moldovenești să vină la interviurile Sputnik? Cum sunt intimidați jurnaliștii? Și ce se va întâmpla cu media liberă?”, sunt întrebările la care ar răspunde Țîrdea pe parcursul discuției, potrivit autorilor.
Toate materialele conțin acuzații în special la adresa președintei Maia Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate, fără ca acestora să le fie garantat dreptul la replică. Am identificat și insinuări despre cenzură și despre pretinse execuții ale unor indicații din Occident, fără a fi aduse dovezi în acest sens. Un articol desfășurat, intitulat „Operațiunea deportarea: de ce șeful Sputnik Moldova a fost expulzat din Chișinău”, prezintă lucrurile în aceeași cheie. Redacția a citat un șir de surse de la Chișinău și Moscova – funcționari, politicieni, jurnaliști, deputați din Găgăuzia -, dar și președinții uniunilor jurnaliștilor din Belarus și Federația Rusă, care „protestează împotriva expulzării şefului Sputnik Moldova”.
„Ce face PAS cu libertatea de exprimare și de opinie în Moldova?” este titlul unui alt articol, care face referire la emisiunea „Expertiza” al postului de radio Sputnik Moldova. Potrivit prezentatorului, programul încearcă să răspundă la întrebări precum „Cine din străinătate se află în spatele actualului guvern moldovenesc? Se poate readuce Moldova într-o stare de neutralitate veritabilă, când directivele din străinătate nu erau duse la îndeplinire de-o manieră incontestabilă?”.
Canalul de Telegram al Sputnik Moldova s-a remarcat în acele zile de 13 și 14 septembrie prin numeroase postări la tematica expulzării lui Vitalii Denisov, la fel cu mesaje critice și acuzații din partea diferitor exponenți la adresa autorităților Republicii Moldova. În una din postări, autorii remarcă despre saltul țării în Indicele Libertății Presei al organizației Reporteri fără Frontiere, după care se referă la „cum stau lucrurile în domeniul mass-media în țara candidată la aderare la UE”: „Mai mult de 10 site-uri online blocate, dintre care cinci ale Sputnik; postul de radio Sputnik Moldova – blocat; este interzisă difuzarea a șase posturi de limbă rusă; din țară este expulzat directorul Sputnik Moldova”. Postarea conține informație selectivă și manipulează publicul.
SUBIECTUL ÎN ALTE SURSE MEDIA PRORUSE
În știrea KP.md despre deportarea lui Denisov, autorii titrează „Democrație în stil moldovenesc” și îl citează pe Dmitrii Kiseleov: „Politica distructivă a autorităților moldovenești depășește toate limitele adecvate ale relațiilor interstatale”. Un alt articol prezintă comentariile unor experți politici – „Deportarea șefului unui portal de informare din Moldova: «Ne îndreptăm spre ruperea completă a relațiilor cu Rusia, închiderea tuturor mass-media în limba rusă, iar societatea noastră civilă pur și simplu tace»”. Cele două surse citate se referă inclusiv la „o epurare atât de extinsă a câmpului informațional” înainte de alegerile generale locale, „pentru ca aici să nu existe niciun cuvânt rusesc”.
Portalul Vedomosti.md, în câteva știri, a făcut referiri la declarațiile Mariei Zaharova („o atitudine inadecvată a actualelor autorități moldovenești față de conceptul de democrație”) și Igor Dodon („nivelul acțiunilor antiruse ale regimului Maia Sandu întrece limitele”).
Iar Actualitati.md a publicat trei știri în ziua cu pricina: una conține declarația Partidului Socialiștilor, despre „regimul criminal” și pretinsa încălcare a libertăților presei; alta îl citează pe Igor Dodon, iar a treia pe deputatul socialist Adrian Albu – „Putem opri această nebunie de la conducere”.
ȘTIRI DIN GĂGĂUZIA ȘI REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Portalul Gagauzinfo.md a scris pe 13 septembrie că „ofițerii serviciului de migrație au venit la șeful Sputnik Moldova, Vitali Denisov, l-au urcat într-o mașină și l-au dus la aeroport, având un ordin de deportare cu primul zbor, fără să-i permită măcar să-și împacheteze lucrurile și să-și ia animalele de companie”. Site-ul a informat și despre opinia deputatului local Victor Petrov, potrivit căruia „autoritățile moldovenești au reluat atacul asupra presei, drept o continuare nu numai a persecuției libertății de exprimare, ci și a politicii rusofobe turbate”. „Ministerul rus de Externe a promis că va răspunde neapărat la expulzarea șefului Sputnik Moldova”, au titrat jurnaliștii din regiunea autonomă într-o altă știre.
Evenimentele care-l vizează pe Denisov au fost ilustrate prin aceeași abordare și de unele instituții media din stânga Nistrului. „Lichidarea democrației în Moldova este aproape de finalizare”, este titlul unui material semnat în Novosti Pridnestrovia de politologul Andrei Safonov, deputat al așa-zisului parlament transnistrean. Pe 13 septembrie, pe lângă știrile publicate pe site, instituția a scris pe Telegram că „în Moldova se intensifică presiunile asupra presei. Șeful Sputnik Moldova a fost deportat din țară. (…) Grupul media «Россия Сегодня» a comentat deja faptul revoltător al expulzării jurnalistului”. Portalul Dnestr.tv a preluat integral articolul „Operațiunea deportarea: de ce șeful Sputnik Moldova a fost expulzat din Chișinău”, semnat de redacția Sputnik Moldova. Iar jurnaliștii de la Pervîi Pridnestrovskii, în știrea difuzată pe 13 septembrie, vorbesc despre faptul că „în Moldova deja s-au închis posturi de limbă rusă, nu s-a permis intrarea activiștilor și politicienilor ruși. [Acest caz, n.a.] este doar o continuare a poveștii”. Este citat direct inclusiv Andrei Safonov, care la fel vorbește despre o pretinsă „lichidare a libertății de exprimare din partea Chișinăului”.
***
Majoritatea articolelor vizate în această analiză prezintă subiectul deportării din țară a directorului Sputnik Moldova de o manieră unilaterală și dezechilibrată. Concluzia reiese din felul în care autorii au selectat sursele la care să facă referiri în știri – exclusiv persoane care aduc critici autorităților de la Chișinău, insinuează despre „epurarea” presei de limbă rusă și îngrădirea libertății de exprimare, despre „un regim criminal”, sau „lichidarea democrației”. Textele nu au fost echilibrate cu opinii alternative, care să ajute cititorii să-și formeze o viziune proprie obiectivă asupra situației. În plus, instituțiile media au recurs la amestec dintre fapte și opinii și nu au garantat dreptul la replică celor vizați, așa cum impune Codul deontologic al jurnalistului.
Pe de altă parte, numeroase alte site-uri de știri, după ce au informat despre expulzarea șefului Sputnik Moldova, au citat o anchetă publicată pe 14 septembrie de Radio Europa Liberă: „Jurnalist parașutist. Cine este directorul Sputnik, deportat din R. Moldova”. Jurnaliștii dezvăluie că Denisov s-a dovedit a fi colonel al Forțelor Aeropurtate ruse, care a lucrat în Comitetul de Investigații, în administrația prezidențială și a scris pentru publicațiile Ministerului Apărării. Articolul a fost preluat și de presa din România. Niciunul dintre site-urile analizate mai sus nu a făcut referiri la aceste informații și nu a prezentat detalii de context relevante subiectului.
Victoria Dodon
Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății la dezinformare prin conținut media profesionist și instrumente inovatoare”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR), în perioada august 2023-februarie 2024.
