Moderarea comentariilor de pe site-uri și platforme sociale, atenție maximă la limbajul folosit, asigurarea dreptului la intimitate, informarea fără stereotipuri și prejudecăți îndreptate împotriva persoanelor LGBTQI și evitarea asocierii lor cu diverse probleme sociale sau cu evenimente negative – toate se numără printre recomandările experților adresate jurnaliștilor atunci când informează la subiecte ce vizează minoritățile sexuale. Mediacritica a abordat câțiva dintre ei în contextul Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, Transfobiei și Biofobiei, marcată anual pe 17 mai.
Angela Frolov, coordonatoare de program în cadrul Centrului „Genderdoc-M”, recomandă jurnaliștilor să fie empatici și să se gândească dacă materialul pe care intenționează să-l publice sau difuzeze ar putea dăuna persoanei vizate. „Cea mai importantă recomandare – rugăminte este ca fiecare instituție media să aibă grijă de moderarea comentariilor de ură de pe propriile platforme. Fiind o obligație legală, este un detaliu foarte important și pentru diminuarea prejudecăților. Prejudecățile se înmulțesc doar atunci când oamenii văd o susținere a propriei atitudini de ură. A doua recomandare: să fim empatici. Uneori, o știre care aduce multe vizualizări poate ruina viața unui om. Este foarte important să privim cu doi pași înainte, la ce se va întâmpla cu persoana despre care s-a scris. Iar a treia recomandare este să nu se generalizeze. Printre persoanele LGBT, ca și în alte grupuri sociale, oamenii sunt foarte diverși, cu diferite experiențe și caracteristici personale”.
Și directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, le sugerează instituțiilor de presă să promoveze toleranța și să nu folosească expresii ce ar putea amplifica prejudecățile. „Jurnaliștii ar trebui să acorde maximă atenție limbajului atunci când reflectă subiecte privind comunitatea LGBT astfel încât în texte, în reportajele video sau audio să nu se strecoare expresii care ar putea amplifica prejudecățile și chiar incita la ură împotriva reprezentanților comunității. Redacțiile ar trebui să acorde o atenție sporită și moderării comentariilor de pe paginile lor web și să nu admită publicarea de opinii care sunt în contradicție cu prevederile Codului deontologic al jurnalistului și recomandările din Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști ce țin de moderarea comentariilor utilizatorilor”, susține reprezentanta CJI.
Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, membru al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, susține că cea mai bună metodă de a combate discriminarea printre persoanele vulnerabile este cunoașterea protagoniștilor din mai multe perspective. „Jurnalistul trebuie să prezinte latura lor umană, să nu pună accent numai pe orientarea sexuală, ci să identifice și problemele cu care se confruntă sau să-i scoată în evidență reușitele, să evite manipulările și să descrie persoana reieșind din contextul și evenimentele Republicii Moldova, să nu atragă contextul din alte țări (exemplul vestimentației de la parada LGBT de peste hotare)”, explică el.
Referindu-se la importanța moderării comentariilor de pe online, Evghenii Alexandrovici Goloșceapov adaugă că comentariile fac parte din contextul materialului jurnalistic. „Ceea ce nu este admis de jurnalist în material (referindu-se la discursul de ură/stereotipuri și prejudecăți) nu trebuie să apară nici în comentariile materialului”.
Experta în domeniul drepturilor omului la Asociația Promo-LEX, Irina Corobcenco, îndeamnă presa să evite asocierea reprezentanților minorităților sexuale cu evenimente negative. „Nu folosim generalizări precum «Toți homosexualii sunt pedofili», în primul rând pentru că acest lucru este un fals, iar în al doilea rând pentru că încetățenesc o imagine negativă a acestor persoane sau a celor care se asociază cu comunitatea LGBTQI. De asemenea, credem că este foarte important ca autorii articolelor, moderatorii emisiunilor etc. să evite asocierea acestor persoane cu diverse probleme sociale sau cu evenimente negative. Indiferent cine este autorul unor astfel de mesaje, ele nu fac decât să determine creșterea nivelului de intoleranță față de acest grup”, susține experta.
Iar președinta Consiuliului de Presă din Moldova, Viorica Zaharia, este de părere că presa poate opri răspândirea homofobiei în societate și oferă câteva recomandări instituțiilor media: „Abordarea trebuie să fie că aceste persoane, ca și alte categorii sociale, au aceleași drepturi ca și restul societății. Cu referire la limbaj, jurnaliștii ar trebui sa nu admită nici in textele lor, nici in spațiul pentru comentariile publicului limbaj jignitor, injurios și instigator la ura fata de aceste persoane, sa utilizeze in relatări lexicul corect, recomandat de ghidurile de specialitate. Mai este importantă respectarea dreptului la intimitate al acestor persoane. Totodată, atenție la vox populi – mai există homofobie in societate, de aceea voxurile care propagă ura împotriva acestor persoane ar trebui eliminate”.
Cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei, Consiliul Uniunii Europene a emis o declarație prin care își reafirmă angajamentul ferm de a respecta, de a proteja și de a garanta exercitarea deplină și în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI). „UE este alături de toate persoanele LGBTI și nu va face compromisuri. Vom continua să susținem drepturile omului în cazul persoanelor LGBTI. Vom combate discriminarea, violența și discursurile de incitare la ură bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen – în vremuri de pace și de conflict. Ne vom continua eforturile de promovare a măsurilor juridice, politice și financiare de combatere a discriminării, în strânsă cooperare cu societatea civilă”, potrivit comunicatului oficial.
