În Republica Moldova există diferențe semnificative în felul care cetățenii percep și abordează originea și impactul propagandei, în funcție de afilierea și credințele politice ale acestora. Acest fapt îl relevă un studiu lansat recent de Institute for War and Peace Reporting, privind educația mediatică și combaterea propagandei în Moldova.
Participanții la cercetare au recunoscut în mod unanim existența propagandei în Moldova, dar au avut percepții diferite cu privire la originea și impactul acesteia. De exemplu, respondenții cu profil prorus au fost reticenți în a recunoaște existența propagandei rusești, dar au admis existența propagandei occidentale. Aceștia au legat propaganda occidentală de conducerea politică a țării și au susținut chiar interzicerea posturilor TV occidentale sau proucrainene. De asemenea, ei au considerat mesajele legate de sprijinul occidental și integrarea Moldovei în Uniunea Europeană drept propagandă, bazându-se pe „promisiuni nerealizate și minciuni propagate de actorii pro-europeni”.
În ceea ce privește identificarea și combaterea dezinformării și propagandei, unii participanți au menționat că ei caută informații din mai multe surse, dar au filtrat acoperirea occidentală pe care au considerat-o „tendențioasă”. În schimb, au avut o încredere mare în prietenii și rudele lor pentru a verifica acuratețea informațiilor.
De menționat că respondenții cu profil prorus și-au bazat evaluările pe opiniile și percepțiile personale, fiind mai puțin dispuși să caute informații din surse multiple. Acești participanți au dezvoltat un atașament profund față de adevărurile istorice percepute, ceea ce i-a făcut mai susceptibili la propagandă, potrivit autorilor. Mai mult, prorușii au fost reticenți în ceea ce privește ajutorul extern sau educația pentru alfabetizarea mediatică, considerând că ar fi o intervenție occidentală. În schimb, au susținut educația care promovează unitatea și acceptarea opiniilor celorlalți.
Pe de altă parte, respondenții cu profil pro-Vest au recunoscut existența propagandei rusești și occidentale, dar o consideră pe cea occidentală ca fiind mai puțin dăunătoare și chiar benefică pentru Moldova, odată ce promovează integrarea europeană și dezvoltarea țării. Cu toate acestea, ei și-au exprimat „aversiunea puternică” față de propaganda rusă, pe care o consideră prezentă și activă în anumite zone ale țării, precum regiunea transnistreană și Găgăuzia.
Respondenții din această categorie au încredere în capacitatea lor de a identifica și contracara dezinformarea și propaganda, folosind diverse strategii, inclusiv verificarea informațiilor din surse multiple și consultarea experților. Cu toate acestea, atunci când nu aveau interesul sau resursele necesare pentru a verifica informațiile, aceștia se bazau pe cunoștințele și prejudecățile personale, dar unii încercau să-și pună la îndoială presupunerile prin căutarea de opinii diverse.
A treia categorie de respondenți, cei neutri, au avut opinii similare cu cei pro-Vest, mai relevă studiul, recunoscând existența propagandei rusești și occidentale, dar considerând-o pe cea din urmă mai puțin dăunătoare. Aceștia au folosit tactici similare de verificare a informațiilor, dar au remarcat că convergența știrilor nu întotdeauna duce la creștea credibilității mesajului.
Pentru a îmbunătăți alfabetizarea mediatică în Moldova, respondenții cu profil pro-Vest și cei neutri au propus sporirea gândirii critice și implementarea de campanii de informare pentru persoanele în vârstă, pentru a-și îmbunătăți abilitățile de analiză a informațiilor, precum și includerea lecțiilor despre identificarea informațiilor false în curriculumul școlar. De asemenea, a fost remarcată necesitatea creșterii accesului la conținut media și de divertisment în limba română, pentru a reduce dependența de conținutul în limba rusă și dezvoltarea de surse media independente, inclusiv posturi de televiziune locale și regionale care să nu fie controlate de organizații sau persoane care să dicteze politica editorială.